"Solarul fotovoltaic are potenţialul de a mobiliza resursele, de a deveni un punct fierbinte pe zona de energii regenerabile, dar piaţa are în acest moment nevoie de firme mari, de jucători multinaţionali, care să vina aici, să se implice în proiecte şi să certifice astfel potenţialul pe care îl are piaţa locală. Sunt deja companii importante care se uită la piaţa locală şi cred că în perioada următoare vor fi anunţate primele tranzacţii", spune Paul Voicu, managing partner în cadrul firmei de consultanţă IBCOenerg.
IBCOenerg este o afacere de familie, înfiinţată în 1999, în care acţionari sunt Gheorghe Voicu, specialist în domeniul energetic cu o experienţă de peste 45 de ani, şi cei doi fii ai săi Doru şi Paul Voicu. Doru Voicu are la rândul său o experienţă semnificativă în domeniul energetic.
El a coordonat echipa Electrica în cadrul mai multor procese de privatizare, pentru ca la sfârşitul anului 2005 să se alăture grupului energetic CEZ (Cehia) în funcţia de director de dezvoltare.În mandatul lui Voicu, cehii au dat startul unei investiţii uriaşe, în valoare de 1,1 miliarde de euro, într-un parc eolian de 600 MW în două comune dobrogene. Mai târziu, Voicu a preluat funcţia de consilier al lui Adriean Videanu, fost ministru al economiei. În ceea ce-l priveşte pe Paul Voicu, acesta s-a alăturat de câţiva ani companiei.
În aşteptarea marilor investitori
Practic, în acest moment piaţa de energie solară din România are nevoie de acelaşi lucru de care a beneficat piaţa de proiecte eoliene înainte de a decola: numele grele. În numai doi ani de zile piaţa parcurilor eoliene a atras investiţii de peste 1,5 miliarde de euro, în România funcţionând acum circa 1.000 MW faţă de numai 14 MW montanţi la finele lui 2009. Marii sponsori ai acestei creşteri au fost cehii de la CEZ, italienii de la Enel sau Energias de Portugal.
Piaţa de parcuri solare este acum la nivelul celei de parcuri eoliene din 2009, fiind montate numai două proiecte, potrivit informaţiilor disponibile, cu o capacitate totală de 2 MW, localizate în Scorniceşti (judeţul Olt) şi Singureni (judeţul Giurgiu), ambele făcute de grupul cipriot Renovatio care are şi o fabrică de panouri solare la Satu Mare.
"Cred că anul acesta, realist vorbind, se vor instala circa 100-200 MW, dar nu cred că va fi suficient pentru a putea să tragem o concluzie. Vorbim despre un an de test, mai degrabă decât de un an de boom. După ce legea a fost aprobată, toată lumea se aştepta la un boom pe zona de solar fotovoltaic, dar problema finanţării şi incertitudinilor legate de modul în care va varia preţul certificatelor verzi frânează apetitul pentru investiţii.Vorbim de o veste bună, cea a adoptării schemei de sprijin, care a venit într-un context de piaţă prost.Din martie se vede un interes crescând. Totuşi primele tranzacţii importante vor fi cele care vor da încrederea în piaţă.Acum este greu de spus dacă vom asista la un boom", explică Voicu.
Nu mai este loc pentru eoliene
În ciuda obstacolelor de finanţare, energia solară are câteva avantaje care i-ar putea ademeni pe investitori dincolo de schema de sprijin foarte generoasă. Unul dintre ele este faptul că dezvoltarea de proiecte eoliene a ajuns la saturaţie. Datele Transelectrica arată că în acest moment parcuri eoliene cu o capacitate de circa 20.000 MW, mai mult decât are România instalat în toate termo centralele, hidrocentralele sau reactoarele nucleare, au avize sau contracte de racordare la reţea.Loc este numai pentru 4.000 MW şi deja au fost montanţi 1.000 MW.
"Pe partea de dezvoltare de proiecte eoliene piaţa a ajuns la saturaţie. Acum este greu să începi de la zero pentru că numai măsurătorile de vânt îţi iau minimum un an de zile. Sunt zone aşa cum este Dobrogea în care nu se mai poate dezvolta nimic. Şi pentru partea de energie solară Dobrogea este un teritoriu închis. Pentru solar nu ai nevoie de măsurători în site şi comparativ cu un proiect eolian într-un an de zile un astfel de parc poate fi ridicat de la zero. Totuşi procesul de dezvoltare şi autorizare a proiectelor solare este unul complex", mai spune reprezentantul IBCOenerg.
Banii pe acoperiş
Astfel, deşi destul de timid, lucrurile au început să se mişte."Deja se simte o agitaţie pentru securizarea terenurilor propice pentru proiecte de solar."
Un mare avantaj faţă de proiectele eoliene este şi faptul că mai toată România are un potenţial acceptabil pentru montarea parcurilor solare.
Mai mult, acoperişurile marilor clădiri, aşa cum sunt centrele comerciale sau platformele in dustriale, se pot transforma în producători de energie verde prin montarea panourilor solare.
"Un alt domeniu care în ţările vest-europene a avut o evoluţie accelerată este acela denumit roof top, adică panouri solare amplasate pe clădiri cu suprafeţe mari de acoperişuri, aşa cum sunt centrele comerciale de exemplu. În Franţa acest sistem a devenit extrem de popular, aici acoperişurile fiind chiar închiriate de cei care au dorit să dezvolte astfel de proiecte", mai spune Voicu.
Dincolo de veştile bune care sunt aduse de dezvoltarea unor proiecte energetice noi, una dintre principalele preocupări în România este cea legată de impactul energiei verzi în factura plătită de consumatori din cauza schemelor de sprijin.
Dacă fiecare MWh de energia eoliană este sprijinit cu două certificate verzi, fiecare având un preţ de 55 de euro în prezent, pentru energia solară se dădeau de la finalul anulului trecut 6 certificate verzi. Practic, pentru fiecare MWh de energie produs de un parc solar investitorul primeşte acum aproape 380 de euro, adică valoarea a şase certificate verzi plus preţul pieţei pe un MWh.
Acest lucru înseamnă că o investiţie într-un parc de 1 MW se recuperează în circa 4 ani, un termen foarte scurt, ceea ce ridică anumite semne de întrebare legate de o posibilă generozitate sporită a schemei de sprijin.
Cehia de exemplu s-a confruntat cu probleme majore pe partea de energie solară, unde schemele de sprijin mari au dus la scumpiri necontrolate ale facturilor la energie. Reprezentantul IBCOenerg spune însă că exemplul cehilor nu este o regulă, ci unul din care piaţa locală trebuie să înveţe.
15 parcuri solare în portofoliu
În ceea ce priveşte activitatea IBCOenerg, compania este la început pe partea de proiecte solare, la fel cum este de altfel şi toată această industrie în România.
"Noi suntem implicaţi alături de partenerii noştri în dezvoltarea unui portofoliu de proiecte solare de 100 MW împărţit în 15 parcuri localizate în sudul ţării. Din cei 100 MW, 55 MW au toate avizele şi autorizaţiile în zonele Ialomiţa şi Dolj. În prezent, pe partea de proiecte eoliene am finalizat dezvoltarea a 33 MW la care construcţia va începe anul acesta. Interesul nostru în zona de solar, dincolo de vânzarea acestor proiecte, este şi implicarea în calitate de parteneri în cadrul unor investiţii", a conchis Paul Voicu.
Pe data de 23.03.2012, potrivit datelor Transelectrica, 69 de proiecte fotovoltaice cu o capacitate de 299,7 MW aveau contracte de racordare la reţea. Realizarea lor ar presupune investiţii de aproape 600 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
