Nota de optimism cu care investitorii de pepieţele internaţionale au început anul s-a resimţ it la Bucureştiprin scăderea randamentelor la care statul reuşeşte să îşi plasezecertificatele şi obligaţiunile, acestea intrând după o lungă pauzăsub pragul de 7% pe an. La certificatele de trezorerie pe un an,unele dintre titlu rile preferate de investitori, randamentul ascăzut cu o treime de punct procentual, la 6,69% pean.
Pentru cei care îşi ţin economiile la bănci,ianuarie nu a fost însă de bun augur: bancherii au reluat tăierilede dobânzi, astfel că majoritatea jucătorilor s-au aşezat acum cuofertele în banda de 5%-7% pe an la depozitele în lei, încadrândastfel dobânda-cheie a BNR de 6,25% pe an.
"Scăderea dobânzilor la depozite este un efectal lichidităţii excesive de pe piaţă, care le permite băncilor săse împrumute mult mai ieftin între ele. Deocamdată se pare căbăncile îşi majorează marjele de câştig. Doar creşterea competiţieişi dorinţa reală a băncilor de a relua creditarea ar puteadetermina transmiterea acestei mişcări şi la credite", comenteazăanalistul financiar Dragoş Cabat.
Cele mai ample reduceri au fost operate debăncile greceşti, care au ţinut anul trecut foarte sus dobânzile ladepozite în ciuda tendinţei generale de ajustare a bonificaţiilor.Pe fondul problemelor fiscale din Grecia din prima jumătate aanului trecut, băncile cu acţionariat elen au încercat să-şi reducădependenţa de finanţă rile de la grup. Acestea s-au orientat cătreclienţi, în condiţiile în care nu se puteau împrumuta decât lacosturi relativ mari de la alţi jucători.
Alpha Bank, cea mai mare bancă cu acţionariatelen, plăteşte de la începutul anului dobânzi mai mici cu până laun punct procentual la depozitele în lei, care se situează înprezent între 5,5% şi 6,5% pe an. Alţi doi jucători controlaţ i debănci greceşti, Piraeus şi Emporiki, au tăiat până 0,75 puncteprocentuale din dobânzile la depozitele în lei. Piraeus nu maiplăteşte în prezent nicio bonificaţie mai mare de 7,75% pe an, întimp ce Emporiki a adus toate dobânzile în zona pragului de 7% pean.
Alte bănci au operat chiar două reduceri dedobândă pe parcursul lunii trecute. Astfel, bonificaţiile ladepozitele la termen de la Banca Transilvania au fost micşorate cuun sfert de punct procentual în prima săptămână din ianuarie, iarulterior banca a aplicat o reducere de o jumătate de punct ladobânzile plătite pentru sumele în lei atrase pe 111zile.
Nici conturile de economii nu au scăpat detăierile de dobânzile, iar Carpatica şi MKB Nextebank au micşoratbonificaţiile plătite cu 0,75 puncte procentuale. Din ianuarie,cele două bănci plătesc mai puţin cu până la trei sferturi de punctprocentual şi pentru depozitele la termen în lei. Şi banca de statCEC a redus dobânzile la depozite cu 0,45 puncte procentuale, înintervalul 6-7,25% pe an, în timp ce grecii de la Banca Româneascăplătesc de săptămâna aceasta cu 0,5% mai puţin pentru economiile înlei atrase de la populaţie.
Februarie începe cu un semn deîntrebare
Ultimele două şedinţe de tranzacţionare auadus însă o uşoară creştere a dobânzilor pe piaţa monetară,vizibilă mai ales pentru scadenţ ele scurte. Indicatorul Roborpentru o lună (dobânda cerută de bănci pentru a face plasamente) aurcat ieri la 4,57% pe an, de la 3,72% pe an, joia trecută. Înnumai o săptămână dobânzile au urcat cu un punctprocentual.
În schimb, pentru maturitatea de un anmişcarea a fost marginală, dobânzile staţionând la 6,4% pean.
"În ianuarie, la fel ca în aprilie, iulie şioctombrie, se fac plăţile trimestriale de impozite la Buget.Plăţile au fost mai mari decât se anticipa, iar unii jucători seacoperă acum din piaţă", explică dealerul unei bănci locale. Înplus, Trezoreria a profitat de interesul mai mare pentru titluri destat şi a împrumutat luna trecută aproape 7 miliarde de lei de pepiaţa interbancară (1,6 mld. euro), faţă de un volum planificat de4,8 miliarde de lei. Scadenţele în contul datoriei existente aufost de numai 3 miliarde de lei, astfel că o sumă importantă aieşit din piaţă şi pe acest canal.
"Poziţionarea dobânzilor pe termen scurtsugerează că jucătorii consideră că ne apropiem de sfârşitulacestei mişcări de creştere", comentează Vlad Muscalu, analist laING Bank. El spune că episodul de epuizare a lichidităţ ilor arputea fi explicabil dacă statul a avut în ianuarie un deficitbugetar mai mic decât suma netă absorbită de pe piaţă, respectivcirca 4 miliarde de lei. ING estima recent că excesul delichidităţi coborâse în decembrie la doar jumătate de miliard delei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
