"Aceasta este prima librărie care va fi deschisă într-un centrul comercial din Capitală. Doar în amenajarea librăriei după conceptul Cărtureşti, cărţi cu ceainărie, vom investi 200.000 de euro. Sperăm ca această librărie, care se va deschide în următoarele două săptămâni, să fie a doua sau a treia cea mai profitabilă librărie din lanţ", a declarat Nicoleta Dumitru, proprietara librăriilor alături de Şerban Radu.
Bazele afacerii Cărtureşti au fost puse în 2000 de către cei doi antreprenori. Lanţul Cărtureşti operează în prezent 12 magazine, ce cumulează o suprafaţă de retail de aproape 3.000 de metri pătraţi. La acestea se va adăuga şi librăria din centrul comercial AFI Palace Cotroceni.
Cărţile aduc 60% din vânzări
"Este importantă şi prezenţa în alte zone ale Bucureştiului, nu doar în centrul oraşului. Ne bazăm pe vadul comercial din AFI Palace. Veniturile lanţului de librării au fost în creştere uşoară până acum faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut", a spus ea. Până la sfârşitul anului se aşteaptă o cifră de afaceri de 7 milioane de euro.
Retailerii din mall-ul AFI Palace Cotroceni, deschis în noiembrie 2009, au avut anul trecut vânzări de 164 de milioane de euro, apropiate de valoarea estimată, centrul comercial având un trafic mediu de 50.000 oameni pe zi în cursul săptămânii şi de 70.000-80.000 în weekend anul trecut.Nicoleta Dumitru susţine că bugetul pe 2012 pentru librăriile Cartureşti se va face după ce se vor vedea primele rezultate la librăria din centrul comercial din Capitală.
Cărtureşti lucrează cu peste 300 de furnizori din ţară şi din străinătate, circa 60% din cifra de afaceri fiind generată de vânzările de cărţi, potrivit datelor de pe site-ul companiei şi declaraţiilor anterioare ale reprezentanţilor Cărtureşti.
Anul trecut librăriile Cărtureş ti au ajuns la o cifră de afaceri de 6,4 milioane de euro şi pierderi de 109.000 de euro, la un număr de 159 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Începând cu anul 2006, Cărtureşti şi-a dublat în fiecare an profitul net, însă anul 2009 a fost primul an în care profitul s-a redus de aproape trei ori, iar ulterior compania a trecut pe pierderi în contextul crizei economice şi cererii în scădere pentru cărţi, potrivit calculelor ZF şi datelor de pe Ministerul de Finanţe.
Consumul de carte din România ne plasează pe ultimul loc între ţările Uniunii Europene, având în vedere că un român cheltuieşte în medie 4-5 euro anual pe cărţi. Această cifră este însă una estimată de editurile locale, care mai susţin că valoarea pieţei de carte se ridică la 80 - 100 de milioane de euro.
În România piaţa de carte nu este reglementată, de aceea distribuitorii de carte străini (grupul Alexandra, proprietarul unei reţele de 80 de librării în Ungaria şi grupul Libri - n. red.), ale căror modele de business se aplică în alte ţări, au renunţat să mai dezvolte librării pe piaţa românească. Pe piaţa locală nu există alianţe în sistemul de distribuţie de cărţi, aşa cum se întâmplă în Franţa sau în Germania. Pe piaţa de distribuţie de carte mai activează şi lanţul de librării Diverta, Humanitas, dar şi Compania de Librării Bucureşti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
