"Băncile au viziuni diferite asupra perioadei maxime de rambursare a creditelor de consum. Unele au şapte ani, altele au zece ani, iar altele acceptă varianta cu cinci ani", spune Radu Gheţea, preşedintele consiliului director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Chiar dacă este dificil să se ajungă la o poziţie unanimă în privinţa proiectului BNR de modificare a regulilor de acordare a creditelor pentru persoane fizice, conducerea ARB aşteaptă o întâlnire cu oficiali ai BNR responsabili cu reglementarea în care să fie discutate mai multe propuneri strânse de la băncile membre.
Gheţea spune că aceste discuţii vor avea loc pe 3 octombrie.
În schimb, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, afirmă că "s-au terminat consultările.
"Dezbaterea s-a încheiat, urmează ca proiectul să fie lucrat după propunerile făcute şi luările de poziţie ale bancherilor. Urmează să fie aprobat de Consiliul de Administraţie."
El a precizat însă că proiectul nu figurează pe ordinea de zi a şedinţei de joi, 29 septembrie, a Consiliului de Administraţie al BNR.
Comunitatea bancară a avut termen până pe 20 septembrie să trimită băncii centrale amendamente la proiectul noului regulament de creditare a persoanelor fizice.
Potrivit informaţiilor de pe piaţă, bancherii au strâns o listă de peste 10 pagini cu propuneri de modificare a regulamentului pus pe masă de BNR.
Propunerile respective nu au fost însă date publicităţii, majoritatea băncilor refuzând să comenteze public proiectul BNR, chiar dacă sau tocmai pentru faptul că le-ar putea afecta serios businessul şi ca atare constituie un subiect sensibil.
Oricum, termenul "dezbatere" folosit de reprezentantul BNR este prea generos atât timp cât schimbul de opinii dintre banca centrală şi băncile comerciale a avut loc cu uşile închise.
Proiectul BNR are o ţintă aparte în descurajarea creditului în valută, având în vedere că vrea să impună un avans minim de 30% pentru creditele ipotecare în moneda europeană - semnificativ peste standardele actuale practicate de bănci (10 - 20 de ani), spre deosebire de 15% în cazul creditelor ipotecare în lei.
"Prima casă" scapă de noul regulament
BNR semnalează prin noul regulament de creditare o politică de descurajare a creditului de retail în valută/încurajare a creditului în lei, însă programul de credite ipotecare susţinut de stat "Prima casă" nu va fi afectat de noile reguli cu toate că funcţionează în euro.
"Există un articol care exclude «Prima casă». Programul «Prima casă» nu este afectat de regulament", susţine Adrian Vasilescu.
Şi Radu Gheţea, şeful ARB, spune că "înţelegerea noastră este că «Prima casă» nu este afectată în niciun fel de noul regulament".
În aceste condiţii, BNR ar urma să descurajeze numai creditele ipotecare în euro de tip standard, piaţa fiind astfel împinsă să se ducă spre "Prima casă" chiar dacă sumele care pot fi împrumutate sunt mult mai mici.
Cât priveşte limitarea scadenţei maxime a creditelor de consum - care va limita implicit sumele ce vor putea fi obţinute de clienţi - Vasilescu spune că perioada de 5 ani a fost propusă de BNR în proiect, dar aceasta poate suferi modificări.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
