"Estimez că în medie pentru o companie închisăevaluarea acesteia poate creşte cu 25% în urma listării. Preţulunei companii depinde şi de alţi factori, precum structuraacţionariatului, modul de promovare, precum şi conjuctura pieţei decapital din acel moment care influenţează valoarea primei delichiditate", este de părere Paşol.
El dă ca exemplu listarea FonduluiProprietatea (FP), ale cărui acţiuni se tranzacţionau pe piaţa OTCînainte de listare la un preţ de circa 0,5 lei/titlu, iar în primazi de listare pe Bursă, cotaţia acestor titluri a urcat cu aproape30%, la 0,6495 lei. Titlurile FP s-au transferat pe bursă în primalună la un nivel mediu de 0,615 lei, cu 23% peste preţurilepracticate pe piaţa OTC, iar indicele bursier BET s-a apreciat cu10% în aceeaşi perioadă, astfel că diferenţa de preţ plătită înplus în cazul fondului a fost de circa15%.
"O companie mai mică va avea o primă delichiditate mai scăzută, dar va fi totuşi o valoare în plus faţă desituaţia în care firma este închisă. Cred că dacă conjunctura depiaţă era mai favorabilă în momentul listării FonduluiProprietatea, prima de lichiditate ar fi fost mai ridicată. Deasemenea, acţiunile unei companii închise se tranzacţionează multmai greu decât se tranzacţionau titlurile FP pe piaţa OTC, aşa căprima de lichiditate în cazul fondului ar fi mai mare decâtdiferenţa de preţ care a rezultat între preţul de la bursă şi celde pe OTC. Fondul Proprietatea este un exemplu foarte bun în acestsens, dar, din păcate, singular", a precizatPaşol.
El mai spune că atunci când o companie selistează pe bursă, conducerea are o evaluare internă a societăţii,dar pe care nu o face publică, astfel încât este greu de estimat cuexactitate care este diferenţ a de preţ în plus pe care o plătescinvestitorii de pe bursă.
"Cred că este vorba mai mult de un discount denelichiditate care se aplică companiilor închise decât o primă delichiditate pentru cele listate. Este adevărat că o companielistată valorează mai mult decât una închisă, dar depinde defree-float (acţiuni libere la tranzacţionare), de cât devulnerabili se simt minoritarii în compania respectivă, deseriozitatea acţionarului majoritar să nu mute profiturile dintr-ocompanie în alta şi să nu dilueze fără motiv pe minoritari şi decvorumul cu care se iau deciziile importante în societate", spuneFlorin Ilie, directorul departamentului pieţe de capital al INGBank.
Nivelul primei de lichiditate depinde şi deîncrederea pe care o au acţionarii minoritari în companie şi acestlucru este subiectiv, de la om la om, considerăIlie.
Analistul mai spune că în condiţii idealenivelul plătit în plus de investitorii de la bursă poate fi mairidicat şi cu 50% faţă de o companie închisă, dar că aceste cazurilipsesc de cele mai multe ori în practică, mai ales pe piaţa de laBucureşti.
În ultimii ani minoritarii companiilor listateau avut probleme în a obţine un preţ rezonabil de ieşire dinacţionariat atunci când proprietarii companiilor au dorit sădelisteze firmele sau să ajungă la participaţii decontrol.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
