La cea mairecentă ediţie a clubului BUSINESS Magazin, Fady Chreih, directorulexecutiv al reţelei de clinici private Regina Maria, a remarcat oserie de modificări importante de comportament ale cetăţenilorvizavi de criză: oamenii au început să folosească mai des cardurilede fidelitate sau de reduceri pe care le aveau de la diverşifurnizori, lucru care s-a reflectat inclusiv în rândul abonaţilorde servicii medicale.
Chiar dacă uniidintre ei n-au fost afectaţi direct, pacienţii au luat măsuri subinfluenţa exemplelor din jur şi nu au mai făcut investiţii şicheltuieli nejustificate din prudenţă. Iar pentru zona de serviciimedicale, consumul a crescut "foartemult".
RăzvanDiaconescu, directorul general al Impuls Leasing, remarca faptulcă, din momentul în care a început dezvoltarea firmei, au crescutsalariile şi au introdus plata abonamentelor la servicii medicale,s-au îmbolnăvit brusc mai mulţi angajaţi.
Imediat s-aîntrebat de ce. Răspunsul este că angajaţii "au început săconştientizeze ce înseamnă sănătatea pentru ei. Nu sunt mai bolnavidecât în urmă cu cinci ani, dar au început să fie preocupaţi desănătate. Acest lucru a început să devină o valoare, să înţeleagăcă sănătatea are un preţ".
La fel seîntâmpla şi în cazul lui Tudor Furir, directorul general al PernodRicard, distribuitor de băuturi alcoolice.
În urmă cucinci ani, când avea controalele anuale de medicină a muncii,angajaţii fugeau "ca potârnichile". "Trebuia să fiu destul de ferm,dând mail-uri cu <Atenţie! Este obligatoriu!>. Acum nu mai eo problemă, n-ar lipsi sub nicio formă", spuneFurir.
În România,asigurarea serviciilor medicale a intrat în primele cinci beneficiica factor diferenţiator în momentul în care se negociază cu unangajator, potrivit datelor procesate de clinicile private. Nu e demirare că angajaţii încep să folosească tot mai mult cardurile pecare le au în portofel sau uitate într-un sertar acasă.
Acum cinci anilucrurile stăteau altfel. "Nu era deloc interes. Vă spun pentru căîn urmă cu cinci ani de zile făceam angajări. Nimeni nu mă întrebaîn acel moment, erau interesaţi doar de salariul bun şi de maşină",spune Răzvan Diaconescu.
În fapt, crizai-a făcut pe oameni să folosească asigurarea medicală sauprogramele de training atât din perspectiva punctelor de fidelitatepe care le au pe card, cât şi a gratuităţiloraferente.
"Odată ce unpacient vine şi testează un serviciu medical, gradul de fidelitateeste ridicat", spune Fady Chreih. Întrebarea firească e atunci înce măsură se aglomerează clinicile după asaltul pacienţilor carealtădată se vedeau rar sau deloc cumedicii.
Oficialii de laRegina Maria observă că fenomenul le încarcă mai mult activitatea,dar asta înseamnă că şi imaginea pozitivă a companiei creşte înpiaţă, cât timp şi alţi pacienţi aud de serviciile primite. Unaspect foarte important, mai ales că un client mulţumit va ducevorba mai departe.
"Dincolo demarketing şi publicitate, vrem ca serviciile noastre să fieprincipalul mod de promovare", spune şi Dorin Preda, businessdevelopment manager al MedLife.
După cum spuneChreih, timpul de aşteptare a pacienţilor pentru consultaţii arămas acelaşi, pentru că numărul de medici, policlinici şi spitalenoi este în creştere.
Comportamentuldin ultima vreme poate fi pus şi pe seama crizei din economie,pentru că, dincolo de faptul că oamenii conştientizează beneficiilede care dispun, mulţi se resimt din cauza presiunilor din ce în cemai mari.
Cătălina Bălan,directorul general al Medicover, face distincţia între un grad deaglomerare mai mare în clinici sau vârfuri de sarcină, adicămomente ale zilei după orele de program în care oamenii acceseazămai intens serviciile medicale.
În opinia sa,gradul de aşteptare e afectat când pacientul are o solicitarelegată strict de un anumit medic. Iar în asemenea situaţii nu e unmotiv de plângere. "Avem mai mulţi doctori care oferă acelaşi tipde consultaţii, iar dacă se doreşte o alternativă, o putem oferi.Noi ţintim un timp de aşteptare de 48 de ore la specializareasolicitată, nu neapărat la medicul solicitat", spuneBălan.
Cei mai marioperatori de clinici private vorbesc de ponderi ale abonaţilor de50-60% din totalul de pacienţi, însă strategiile lor din perioadaurmătoare mizează, mai mult sau mai puţin, pe câştigarea clienţilorindividuali.
Cât priveştelupta pentru abonaţi, ea se poartă "mai mult pe teritoriul preţuluişi mai puţin pe cel al serviciilor, dat fiind şi contextuleconomic", spune Cristian Sas,directorul operaţional al reţelei de clinici Anima.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
