"Cred că doar Băsescu îşi imaginează că ne-a ocolit criza.De fapt de la sfârşitul lui 2008 până în prezent numărul angajaţilor din grupul meu s-a redus de la 7.000 de oameni la aproape 2.200", spune omul de afaceri, care controlează 17 companii în industrie.
Businessul Serviciile Comerciale Române este structurat în şase divizii, respectiv divizia chimică (combinatul chimic Chimcomplex SA), divizia de celuloză şi hârtie (Someş Dej), divizia textilă (Iaşitex şi Nova Textile Bumbac), construcţii de maşini şi aparataj (Contactoare şi Sinterom), utilaje speciale (Uzuc Ploieşti, Caromet Caransebeş) şi divizia de aviaţie militară (Institutul Naţional de Aviaţie (INAV).
Vuza nu vorbeşte de creşteri, ci doar de linia de plutire, aceasta fiind scenariul optimist pentru evoluţia companiilor sale.
Business la jumătate
"Am încercat să ţin în echilibru companiile pentru a le menţine pe linia de plutire. În ultimii ani foarte multe fabrici din piaţă au fost la un pas de faliment sau chiar au intrat în faliment din cauza condiţiilor grele."
Tocmai aceste condiţii grele din piaţă au înjumătăţit businessul lui Vuza, industriaşul susţinând că de la afaceri de 480 de milioane de euro în 2008 a ajuns anul trecut la 212 milioane de euro.
Mai mult, omul de afaceri susţine că şi profitul la grupul de firme pe care îl conduce s-a redus de zece ori, de la 35 de milioane de euro în 2008 la doar 3,5 milioane de euro anul trecut.
Probleme cu hârtia
Cu toate acestea, Vuza spune că dintre toate companiile pe care le are doar una riscă să intre în insolvenţă, restul fiind deocamdată în afara oricărui pericol.
"Doar Someş Dej riscă să intre în insolvenţă din cauza datoriilor mari pe care le are, toate celelalte companii fiind în afara oricărui pericol. Chiar dacă şi anul viitor se va vorbi de criză, nu cred că vom avea probleme", a spus Ştefan Vuza.
Producătorul de hârtie şi celuloză Someş Dej (SMS) se află în "stand-by" din cauza lipsei pieţei de desfacere, potrivit lui Vuza.Fabrica nu mai produce nici celuloză şi nici hârtie până când nu se va găsi un partener străin care să vină cu bani, dar şi cu pieţe de desfacere.În prezent se încearcă prin activităţi reduse de producţie consumarea stocului de hârtie. De exemplu, în acest sens se produc la cerere caiete, potrivit lui Vuza.
O piaţă lovită
Anul trecut compania a avut o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei (7 milioane de euro) şi pierderi de 15 milioane de lei (3,5 mil. euro), la un număr de 229 angajaţi.Titlurile SMS se tranzacţionează pe piaţa necotată a Bursei de Valori Bucureşti.
Compania are datorii bancare de 17 milione de euro, din care 13 milioane de euro doar către BCR. Restul datoriei este către băncile BT şi Volksbank.Someş Dej nu este singura fabrică de hârtie în care producţia de celuloză şi hârtie a fost sistată.
Din cauza condiţiilor dificile de pe piaţa de hârtie în 2008 trei mari producători, Ambro Suceava, Celhart Donaris Brăila şi Letea Bacău, îşi închideau instalaţiile de producţie de celuloză, ceea ce a însemnat scăderea cu 24% a producţiei de hârtie de pe piaţa locală.
Mai mult, în 2009 fabrica de hârtie şi carton Celrom din Drobeta Turnu-Severin a intrat în insolvenţă la cererea BRD, unul dintre creditorii companiei. Ulterior a intrat în faliment, iar anul acesta a fost scoasă la vânzare de către lichidator.
"Purtăm constant discuţii cu băncile creditoare pentru a evita intrarea în insolvenţă. Le explicăm faptul că încercăm să atragem un partener străin şi că fabrica poate fi profitabilă dacă ar avea o piaţă de desfacere", spune el.
Mai mult, Vuza susţine că poartă negocieri cu un partener din Singapore, care ar putea prelua 75% din fabrica Someş Dej.
"Dacă în China nu am găsit pe nimeni, am ajuns să căutăm şi în Singapore."
El nu a spus despre ce investitor este vorba sau când s-ar putea semna un deal.
Şi totuşi cu apetit pentru cumpărături
Deşi fabrica de hârtie stă în stand-by, Vuza este cu ochii în piaţă pentru a-şi dezvolta celelalte afaceri şi susţine că în prezent cel mai bine este să cumperi, nu să vinzi.
"Mă interesează să cumpăr orice fabrică ce poate contribui la dezvoltarea businessurilor pe care le am deja", spune el.
În vederea dezvoltării fabricii Uzuc Ploieşti, unde se produc echipamente pentru industria petrochimică, rafinărie şi alte industrii, industriaşul plănuieşte să preia activele fabricii Uztel din Ploieşti.În această unitate se produceau echipamente pentru extracţie de petrol.
Fabrica Uztel, care a raportat afaceri de 46 mil. lei (10,9 mil. euro) şi pierderi de 17,6 milioane de lei (4,1 mil. euro) în 2010, a intrat în insolvenţă la sfârşitul anului trecut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
