Clasamentul realizat în funcţie de capacitateade producţie la care funcţionează unităţile în prezent aratăanumite diferenţe faţă de topul companiilor care activează înindustria lactatelor în funcţie de cifra deafaceri.
Astfel, dacă grecii de la Olympus au cea maimare unitate de procesare, conform datelor transmise de MinisterulAgriculturii şi Dezvoltării Rurale, afacerile lor au fost în 2009de circa 12,4 milioane de euro, în timp ce Danone a avut în acelaşian afaceri de peste 100 de milioane de euro, cu o capacitate deprocesare mai mică.
"Capacitatea unităţilor de procesare variazăşi în funcţie de produsele care se realizează. De exemplu, pentru aproduce diferite tipuri de brânzeturi se foloseşte mai mult laptedecât în cazul în care unitatea este specializată pe iaurturi. Deasemenea, tipul de produs care este făcut în unităţile respectiveare un impact şi asupra încasărilor, pentru că vorbim de preţuri devânzare diferite", explică reprezentanţii Danone România, cel maimare jucător din industria lactatelor, plecând de la rezultateleraportate în 2009.
Pe lista primelor 20 de unităţi de procesare alaptelui se mai regăsesc companiile Friesland (SCIL Mureş),Hochland România, Dorna Lactate sau Tnuva. De altfel, în cazulfrancezilor de la Lactalis care deţin lactatele LaDorna, în topulcelor mai mari 20 de unităţi de procesare se află trei fabrici dinSuceava şi Neamţ. Şi Albalact, cel mai mare producător cuacţionariat românesc din industria laptelui, are două centre deproducţie în top 20, respectiv fabrica din comuna Oiejdea (judeţulAlba) şi fabrica Rarăul din CâmpulungMoldovenesc.
20 de unităţi cât 75% dintotal
Totodată, potrivit datelor primite din parteaMinisterului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din celeaproximtiv 100 de unităţi de procesare a laptelui care se înscriuîn categoria A, adică sunt unităţi aprobate pentru schimburi intraco munitare care corespund prevederilor structurale şi proceseazălapte conform, primele 20 de unităţi reprezintă aproape 75% dincapacitatea totală de procesare la care unităţile funcţionează înprezent.
La nivelul celor aproximativ 100 de unităţidin categoria A se mai remarcă faptul că numai circa jumătate dincapacitatea totală de proiectare este funcţională, respectiv 26.950de hectolitri pe zi, dintr-un total de 49.853,5 de hectolitri pezi. În ceea ce priveşte situaţia celor mai mari 20 de unităţi deproducţie, acestea cumulează o capacitate proiectată de 34.860 dehectolitri pe zi, din care funcţionează circa 20.127,5 dehectolitri pe zi.
Un alt lucru care se poate remarca la nivelulcelor mai mari 20 de unităţi de procesare a laptelui în funcţie decapacitatea funcţională este faptul că majoritatea au fostmodernizate începând cu anul 2000 prin accesarea finanţăriloreuropene puse la dispoziţie pentru domeniul agricol, potrivitdatelor transmise de MinisterulAgriculturii.
Reprezentanţii Olympus nu au fost disponibilipentru comentarii până la închidereaediţiei.
Lactate pe plus
Potrivit celor mai recente informaţiidisponibile, anul trecut piaţa bunurilor alimentare a scăzut învaloare cu circa 3,8%, lactatele fiind însă categoria care aînregistrat o evoluţie pozitivă în ciuda restrângerii consumului.Astfel, piaţa iaurturilor a câştigat 6,5% în valoare, cea alaptelui bătut 10%, iar cea a brânzeturilor a crescut în valoare cucirca 0,9%.
În ceea ce priveşte preferinţa de consum, 96%din vânzările de lapte s-au realizat în ambalaje de un litru,următoarea categorie ca importanţă fiind cea a ambalajelor de 1,5litri, care deţin o pondere de 2,1% din piaţa laptelui în volum. Înceea ce priveşte iaurtul, cea mai mare categorie este cea aiaurtului simplu, cu 43,9%, următoarea fiind cea a iaurturilor debăut, care deţine 17,2% din piaţă învolum.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
