"Obiectivul vizitei mele este de a dezvolta oportunităţi de dezvoltare atât în relaţiile comerciale, cât şi în termeni de investiţii între Marea Britanie şi România. Pe de altă parte, intenţ ia mea este de a stabili o poziţie comună a Marii Britanii şi României asupra chestiunilor strategice din Uniuena Europeană, având în vedere că ambele ţări sunt membre ale UE fără să fie membre ale eurozonei", a explicat Vince Cable.
Venit aici din Turcia, ministrul britanic a avut în cadrul unei vizite de o zi jumătate întâlniri cu miniştrii economiei, al transporturilor, al muncii şi al fondurilor europene, precum şi cu reprezentanţi ai companiilor britanice locale.
Printre cei mai mari investitori din Marea Britanie sunt Vodafone, Unilever, Mittal (Sidex Galaţi), British American Tobacco (ţigarete).
"Am primit semnale foarte bune, şi de la companiile mari, şi de la IMM-uri. Forţa de muncă locală este talentată, calificată şi dă dovadă de angajament. Nu pot face comparaţii cu alte ţări, cum este Turcia, dar este peste media altor ţări. Cât priveşte partea administrativă, este nevoie de mai multă transparenţă şi predictibilitate", a spus Cable.
Vince Cable spune că a discutat cu ministrul economiei Ion Ariton despre privatizarea din sectorul energetic. "Noi am privatizat tot în Marea Britanie - gaz, electricitate, cărbune.
Dar privatizările trebuie făcute transparent, preţurile obţinute să fie corecte, iar sectorul trebuie foarte bine reglementat. În acest sector, al energiei, este necesară o puternică autoritate de reglementare, având în vedere poziţia pe piaţă a furnizorilor." Dar ce se poate spune despre decizia altor ţări din Uniunea Europeană din estul Europei cum sunt Polonia sau Ungaria care au decis să răscumpere de la investitorii privaţi companii mari din energie pentru a-şi crea campioni naţionali în aceste sectoare strategice?
"În Marea Britanie nimeni nu pune problema inversării acestei tendinţe, de privatizare a utilităţilor. Sunt câteva discuţii pornite dinspre Partidul Laburist, dar ceea ce este important aici este buna reglementare a sectorului", a explicat Cable.
Ce are însă de învăţat România din experienţ a Marii Britanii de a-şi păstra moneda locală chiar dacă are o economie integrată în Uniunea Europeană? Având în vedere problemele zonei euro de acum, se poate aprecia ca fiind bună decizia englezilor de a nu intra în zona euro? "Este bine să fii în afara zonei euro pe termen scurt, pentru că flexibilitatea ratei de schimb este un ajutor pentru economie. Dar pe termen lung aderarea la zona euro va fi un avantaj. Noi credem că zona euro va ieşi din această criză cu succes în anii care vin. Trebuie să avem această opţiune de a adera la zona euro", a spus Cable.
Dar România - ar trebui sau nu să adopte euro?
"Sfatul nostru este să aibă o minte deschisă. Pe termen scurt poate că este un avantaj flexibilitatea oferită de existenţa unei monede locale, a unui curs de schimb, dar pe termen lung aderarea la euro poate deveni o ancoră de stabilitate." Ceea ce însă trebuie să aibă atât Marea Britanie cât şi România în vedere este ca să nu se creeze în interiorul Uniunii Europene o zonă "second class - de clasa a doua, engl." a ţărilor care nu au adoptat moneda euro, subliniază Cable.
Va susţine Marea Britanie propunerea Comisiei Europene de impozitare a tranzacţiilor financiare? "Nu sprijinim propunerea comisarului Barrosso. Marea Britanie nu susţine o abordare dogmatică a acestei chestiuni până nu se răspunde la două întrebări: cum se poate transpune practic, pentru că am văzut exemplul Suediei, unde a eşuat, şi cum va acoperi un număr suficient de multe state pentru ca să se dovedească viabilă, pentru că altfel investitorii vor pleca în altă parte", a spus Cable.
Astăzi (ieri - n.red.), Nokia a anunţat că pleacă din România. Ce poate face guvernul? Există vreun alt model de dezvoltare fără dependenţa de investitorii străini? "Acesta este cel mai bun model. Trebuie să continuaţi să atrageţi investiţii străine. Vă dau exemplul Marii Britanii, unde industria auto a dispărut după ce investitorii japonezi şi din alte ţări au decis să plece, dar asta nu înseamnă că nu au venit alţii. Pe termen lung, economia are de câştigat", a spus Cable.
Dar unele ţări din Europa încep să pună problema naţionalismului economic şi chiar statele dezvoltate din Occident au naţionalizat băncile.
"Naţionalismul economic nu este o cale de dezvoltare, este un lucru foarte rău. Poţi să ai naţionalizări, dar nu naţionalism economic. Băncile au fost naţionalizate, şi nu integral, ci parţial, pentru că deveniseră o sursă de instabilitate. Iar acum le vom sparge în două: tradingul şi investment businessul, pe de o parte, şi retailul pe de altă parte, care trebuie salvat în orice situaţie şi care este o sursă de instabilitate în caz de criză", a spus Cable.
Ministrul britanic, unul dintre cei mai acerbi critici ai abuzurilor băncilor britanice, spune că există capitalism chiar dacă cele mai mari bănci, deci inima sistemului financiar, a trebuit să fie naţionalizate. "Capitalismul nu înseamnă numai sectorul financiar. Sectorul financiar a căzut, este adevărat, dar sectorul financiar nu reprezintă întreaga economie."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
