• Leu / EUR4.9207
  • Leu / GBP5.7178
  • Leu / USD4.6726
Opinii

În această criză din Ucraina, cea mai importantă linie de apărare a populaţiei este că 70% din credite sunt în lei, ceea ce reduce enorm expunerea economiei la o creştere a cursului valutar, dar în spate sunt 6 vulnerabilităţi cărora România trebuie să le facă faţă

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial al ZF

În această criză din Ucraina, cea mai importantă linie de apărare a populaţiei este că 70% din credite sunt în lei, ceea ce reduce enorm expunerea economiei la o creştere a cursului valutar, dar în spate sunt 6 vulnerabilităţi cărora România trebuie să le facă faţă

Autor: Cristian Hostiuc

07.03.2022, 00:57 34772

Imediat după ce Rusia a atacat şi a invadat militar Ucraina, în noaptea de joi/vineri, 24/25 februarie 2022, primele reacţii s-au văzut pe piaţa bancară, retrageri de lei şi euro, şi pe piaţa valutară a caselor de schimb.

Lumea a început să-şi scoată leii sau euro din depozite, iar cei care aveau economiile în lei, i-au schimbat în euro sau dolari imediat. Este o reacţie normală, asta pe lângă faptul că fiecare şi-a verificat data de valabilitate a paşaportului, în special pentru copii, plus valabilitatea vizelor pentru SUA sau Canada, pentru norocoşii care au aceste vize care te pot salva într-un caz extrem.

La casele de schimb valutar, care trăiesc din ceea ce vinde populaţia, cererea de euro a crescut rapid, chiar de 3-4 ori, dacă nu chiar mai mult, în timp ce oferta a scăzut în echivalent, pentru că numărul celor care aveau de vânzare valută a scăzut dramatic. Acum se cumpără euro, nu se vinde.

Din păcate, casele de schimb nu pot trimite avioanele după euro cash în Elveţia, Austria, Germania, etc, aşa cum o fac băncile, care şi ele au fost prinse pe picior greşit de creşterea exponenţială a cererii de euro cash.

Dacă băncile pot rezolva problema cu numerarul în euro, casele de schimb de la colţul străzii se mişcă mai greu, cursul valutar fiind sensibil la cererea şi oferta de valută efectivă şi la ceea ce oamenii văd la televizor sau citesc pe net.

Aşa se face că euro a crescut la casele de schimb, de la 4,97 la 5,2 lei, adică o creştere de 5%, iar la vânzare cursul a urcat la 5,3/5,4, iar vineri seară era 5,9 lei la o casă de schimb de la parterul magazinului Unirea din Capitală.

Erau case de schimb care vindeau euro la un curs mai bun dar, când treci pe acolo şi vezi 4,9 lei la cumpărare şi 5,9 lei la vânzare, începi să-ţi pui întrebări mai multe.

Dacăa cum două decenii, când a fost criza din Rusia, o creştere a cursului valutar de 5% la casele de schimb nu reprezenta o problemă, acum această creştere indică o tensiune mai mare având în vedere că în ultimii 3 ani euro nu a crescut cu mai mult de 5/6%.

Pe piaţa valutară interbancară, acolo unde cursul este supravegheat de BNR, nu s-a întâmplat nimic, cursul oscilând în jurul a 4,948/4,949 lei/euro.

BNR a anunţat clar că vrea o stabilitate a cursului şi că va urmări acest lucru.

Dar problema ţine de euro cash.

Pe lângă ceea ce se întâmplă în nordul ţării, acolo pe unde intră refugiaţii ucraineni şi unde cererea de euro este mult mai mare, tensiunile sunt amplificate  de 3 lucruri:

  • Istoric, băncile oferă la casele lor de schimb un curs la vânzare mai mare decât la casele de stradă, ceea ce face ca populaţia să se ducă mai puţin să cumpere euro de la bănci. Iar acum, deşi băncile aveau la propriile lor case de schimb un curs valutar la vânzare mai bun decât cel din stradă, lumea nu s-a dus acolo pentru că nu este obişnuită. Spre exemplu, băncile cotau vineri 5,1 lei pentru 1 euro, şi chiar sub, la vânzare, în timp ce casele de schimb, cele care aveau euro, cotau 5,3/5,4/5,4 lei la vânzare, iar lumea se sperie când vede un curs aşa mare şi mai ales când află că nu există euro cash.
  • Când a început războiul, băncile au fost prinse pe picior greşit şi nu au avut  în cash suficient, cel puţin în primele zile, ceea ce a mărit tensiunea în piaţă, mai ales că lumea citea pe net că nu există euro.
  • Dar cel mai important lucru este că băncile şi-au redus numărul de sucursale şi, implicit, de case de schimb proprii, ceea ce îi trimite pe oameni la casele de schimb de pe stradă să caute euro. Toată lumea vorbeşte despre digitalizare, despre fintech-uri, dar când vine o criză peste noapte, aşa cum s-a întâmplat cu atacul Rusiei asupra Ucrainei, lumea are nevoie de cash şi mai puţin de euro într-un cont sau pe card. Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, când oamenii nu mai pot scoate bani nici din bănci, nici din automate, sau dacă ne uităm la ceea ce se petrece în Rusia, unde accesul la valută este blocat, este normal ca lumea să-şi doarească să aibă euro sub pernă pentru că în orice eventualitate este singura resursă financiară valabilă.

România a întâmpinat această criză din Ucraina cu o liniei de apărare a economiei şi a populaţiei extrem de importantă: 70% din creditele luate sunt în lei, spre deosebire de criza anterioară din 2008, când 70% din împrumuturi erau în valută, ceea ce reduce enorm expunerea pe o creştere a cursului valutar.

Când apar astfel de crize, iar împrumutul este în valută, creşte atât principalul, cât şi rata prin creşterea cursului valutar.

Când creditul este în lei, principalul nu creşte, ci creşte doar rata, dacă creşte dobânda la lei.

La finalul lunii ianuarie 2022 creditul total pentru populaţie şi companii, era la un maxim istoric de 326 de miliarde de lei, dar din care creditul în lei era de 235 de miliarde de lei, iar creditul în valută de numai 90 de miliarde de lei, echivalent în lei.

Populaţia avea credite de 137 de miliarde de lei, iar companiile de 98 de miliarde de lei, iar împrumuturile în valută de la nivelul populaţiei, erau în echivalent de 27 de miliarde de lei, iar companiile aveau o expunere pe creditele în valută de 63 de miliarde de lei.

Depozitele totale erau de 478 de miliarde de lei, sub creditele acordate, iar depozitele în lei ajunseseră la 307 miliarde de lei – populaţia 165 de miliarde de lei, companiile 141 de miliarde de lei – iar depozitele în valută, echivalent în lei erau de 171 de miliarde de lei, din care populaţia 119 miliarde de lei iar companiile 51 de miliarde de lei.

Problema acuma este că dobânzile la lei cresc, iar această creştere este şi va fi abruptă. ROBOR-ul la 3 luni, indicatorul principal la creditele pentru companii, este la un pas de 4%, faţă de 1,5% acum 1 an.

La populaţie, unde creditele sunt legate de IRCC şi nu de ROBOR, creşterea încă nu se vede pentru că acest IRCC are un decalaj de 6 luni. IRCC este acum cotat la 1,17%, dar va veni şi vremea când va creşte, iar acest lucru se va vedea în ratele lunare care trebuie plătite.

Dacă România intră în această criză din Ucraina, care se extinde peste tot, în special în Europa, cu această linie de apărare, că 70% din împrumuturi sunt în lei şi nu în valută, ceea ce reduce expunerea la o creştere a cursului valutar, în spate avem 6 vulnerabilităţi:

  • Creşterea dobânzilor cerute de investitori pentru a împrumuta statul, randamentul de pe piaţa secundară depăşind 6%, ceea ce este cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu şi care nu poate fi susţinut pe termen mai lung, plus că acum Ministerul Finanţelor se confruntă şi cu o reducere a numărului d einvestitori care vor să cumpere titluri de stat româneşti, iar băncile locale şi cele şapte fonduri de pensii Pilon II sunt deja spuraexpuse.
  • Creşterea deficitului bugetar – pe lângă faptul că este deja mare, dublu faţă de cât ar trebui – peste 6% versus 3% - criza din Ucraina va aduce o creştere a cheltuielilor bugetare din motive de creştere a cheltuielilor de apărare, 1,5 miliarde de euro, cheltuielile cu refugiaţii peste 1 miliard de euro, plus factura de compensare la energie şi gaze, peste 4 miliarde de euro. Iar acest deficit bugetar în creştere va fi finanţat la dobânzi tot mai mari.
  • Inflaţia este în creştere, iar această creştere va fi amplificată acum şi mai mult din cauza crizei din Ucraina care a determinat explozia preţurilor la gaze, energie, materii prime, etc. Vom avea inflaţie de peste 10%, care nu poate fi readusă sub control prin măsuri monetare de creştere a dobânzilor.
  • Creşterea dobânzilor la credite, atât pentru populaţie cât şi pentru companii: suntem abia la începutul unui trend care nu ştim unde va ajunge, mai ales cu acest conflict armat. Încă nu simţim creşterea dobânzilor, pentru că ele sunt încă sub inflaţie.
  • Scădere accelerată a creşterii economice: în T1/2022 economia a fost pe minus, ceea ce s-ar putea întâmpla şi în T2, mai ales cu problemele care apar din cauza războiului din Ucraina. Investiţiile sunt puse pe hold iar consumul începe să se reducă din cauza inflaţiei dar şi a temerilor legate de Ucraina. Această scădere economică, care sperăm să fie o scădere a creşterii economice, va aduce o creştere a tensiunilor în piaţă pentru toată lumea.
  • Scăderea Bursei – deşi piaţa bursieră d ela noi nu are o pondere mare în economie, ea reprezintă un reper care este luat în calcul. Deja Bursa are pierdere de peste 15% într-o săptămână iar investitorii străini vor să iasă din piaţă şi îşi vând acţiunile la preţuri în scădere. Nu ştiu dacă piaţa are suficienţi cumpărători care să absoarbă ordinele de vânzare fără prea mari pierderi. Această scădere a Bursei a intervenit din păcate pe fondul creşterii numărului investitorilor la Bursă, ceea ce este o situaţie extrem de neplăcută. O parte dintre aceştia, care au intrat în  a doua parte a anului trecut sau chiar la începutul anului, văd acum cum portofoliul lor marchează pierderi în loc de aşteptatele câştiguri.

În tot acest peisaj să vedem cum ne apărăm cât mai bine de efectele crizei din Ucraina.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9207
Diferență: -0,1826
Ieri: 4.9297
Azi: 4.6726
Diferență: -0,2668
Ieri: 4.6851
Azi: 5.7178
Diferență: -0,4197
Ieri: 5.7419
Azi: 4.9903
Diferență: -0,4766
Ieri: 5.0142