Opinii

Adrian Vasilescu, BNR: Să fim optimişti…dar bine temperaţi. Care este strategia BNR în această criză de a preveni deprecierea cursului monedei naţionale

Adrian Vasilescu, BNR: Să fim optimişti…dar bine temperaţi. Care este strategia BNR în această criză de a preveni deprecierea cursului monedei naţionale

Autor: Adrian Vasilescu

21.10.2020, 00:03 1947

Ne confruntăm cu un virus, un virus agresiv, dar este important să nu cadă moralul autorităţilor, al personalului din instituţiile de sănătate publică şi al producătorilor de bunuri fizice şi de servicii. Şi, mai cu seamă, moralul populaţiei. Răspunderea cea mai mare însă, în ceea ce priveşte vitalitatea acestui activ social care este moralul întregii societăţi, o au autorităţile, fiecare în domeniul în care îi revin responsabilităţi specifice. Din această perspectivă, în actuala etapă, este analizată şi  realitatea din sistemul bancar în raport cu tabloul ţării şi al lumii. Şi, mai cu seamă, realitatea proprie băncii noastre centrale, în împrejurările date, obligată să recurgă la un „arbitraj riguros“: să facă o politică monetară în acord cu dinamica României şi, totodată, să nu se distanţeze periculos de ceea ce fac alte bănci centrale.

Este semnificativ, în acest sens, faptul că dobânda-cheie, cea din prezent, de 1,50 la sută, deşi este stabilită într-un context inedit care impune măsuri inedite, opţiunile rămân în continuare deschise. Aşa se şi explică de ce, şi pe mai departe, calendarul şedinţelor de politică monetară rămâne suspendat, iar Consiliul de Administraţie al BNR se întâlneşte ori de câte ori cerinţele stringente impun decizii imediate.

Publicul, pieţele şi autorităţile ţării sunt informate, prin comunicate operative, că Banca Naţională îşi păstrează “arme si gloanţe” pentru a face faţă oricăror  şocuri ce ar putea să producă perturbări în procesul de finanţare al economiei reale şi al bugetului.  Dobânda de politică monetară, totodată, va fi şi de aici înainte baza de pe care să fie ridicate baraje care să stăvilească eventuale şocuri inflaţioniste. Strategia BNR, în această privinţă, fiind cu deosebire moderată. Aşa cum, în faţa şocurilor inflaţioniste din anii 2017 – 2018, când am avut cele mai mari creşteri de preţuri din Uniunea Europeană,  BNR nu a recurs la dobânzi real-pozitive, apărându-se cu dobânzi real-negative moderate, nici acum nu s-a aventurat către o  dobândă-cheie aproape de zero, aşa cum i se cere deseori cu insistenţă, ca să nu streseze piaţa monetară şi economia în general. Iar când scriu ACUM am în vedere nivelul actual al inflaţiei, care nu doar că a revenit în coridorul de ţintire, dar s-a şi înscris în tabloul celor 27 de ţări din UE în apropierea zonei optime. Deducem de aici, pe bază de probe deci, că banca noastră centală aplică o strategie de politică monetară care nu lasă loc nici pentru relaxări inutile şi nici pentru restricţii inutile. Având grijă să nu sufoce economia şi să nu pună în pericol stabilitatea financiară.

Menţinerea într-o zonă moderată a dobânzii-cheie (de fapt reconsiderarea de către BNR a întregului coridor de dobânzi, cu o rată moderată a facilităţii de creditare)  este doar unul dintre obiectivele de maximă importanţă pe care şi le-a asumat banca centrală în actuala etapă. Procesul e în curgere, iar faptul cel mai important este acela că actualul set de strategii nu constituie  simple opţiuni, ci acţiuni cu efecte vizibile, înregistrate în lunile martie – octombrie. Tabloul este relevant: Băncile dispun de lichiditatea necesară, piaţa monetară interbancară şi-a ajustat cotaţiile în jos, cursul de schimb şi-a atenuat fluctuaţiile iar creditarea a rămas relativ intensă, chiar dacă resimte încă efectele pandemiei.

Desigur, inflaţia pierde vizibil din altitudine, băncile au lichidităţi, dar se învolburează deficitele: ale bugetului şi ale balanţei exporturi-importuri. Tocmai această realitate ne atenţionează că e o măsură în toate. Şi că dobânda-cheie a coborât atât cât trebuie, în deplin consens cu indicatorii noştri economici, cu deficitele noastre. Şi, în acelasi timp, cu imperativele legităţilor economice obiective. Acele legi pe care oamenii nu le pot face, nu le pot modifica şi nu le pot desface. Şi care, ori de câte ori sunt încălcate, se răzbună cumplit. Câteodată ridiculizându-i pe cei care, din ignoranţă, pot să creadă că ar putea acţiona împotriva lor.

Dau un exemplu: injectarea de lichiditate în bănci - măsură strategică în confruntarea cu impactul pandemiei asupra economiei - putea fi un eşec dacă s-ar fi acţionat cu spatele la un număr mare de legi obiective, între care legea circulaţiei banilor, legea adecvării deciziilor la cerinţele concrete, legea legăturilor între conjunctura internă şi cea externă, legea echilibrului între sectoarele pieţei financiare. Or, tocmai aceste legităţi au fost ghid în definirea scopului – asigurarea lichidităţii sistemului financiar la nivel adecvat; în alegerea mutării de deschidere - schimbarea poziţiei băncii centrale faţă de sistemul bancar, din debitor net...în creditor net; în decizia privind  trecerea de la licitaţiile repo la injectarea de lichiditate în sistemul repo pe baze bilaterale, pentru a preveni tentativele de depreciere a cursului monedei naţionale. Iar această strategie va continua.

 
AFACERI DE LA ZERO