La 5 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, agenda politică românească suferă de un provincialism extrem de dăunător. În timp ce, la Bucureşti, scandalurile politice sunt întoarse pe toate feţele, Europa, aşa cum o cunoşteam noi, se clatină. Italia, a opta economie a lumii, riscă să nu mai poată fi salvată, după ce randamentul obligaţiunilor a depăşit pragul de 7%, prag considerat nesustenabil şi deasupra căruia toate ţările cu probleme au trebuit să ceară ajutor extern. Cu o datorie de 1900 de miliarde de euro, adică nivelul însumat al datoriilor Spaniei, Portugaliei, Greciei şi Irlandei, economistii percep Italia ori prea mare să cadă, ori prea mare să fie salvată, în timp ce bursele din toată lumea au luat-o la vale.
Europa stă pe un butoi de pulbere. România stă la talk-show-uri in care este marginalizata sau total absent sentimentul constructiei, bazat pe doua brate: unul corectiv si unul vizionar.
Nu cred ca mai miră pe cineva că o vizită de o importanţă strategică - cea a preşedintelui Băsescu la Berlin - este foarte succint consemnată sau analizată. La nivelul UE, se vorbeşte tot mai mult de discuţii franco-germane pentru "reorganizarea radicală" a Uniunii şi restrângerea zonei euro, de o Europă în două viteze, sau, din contră, de o asumare forţată a monedei euro de către toate statele membre.
România încearcă să fie cât mai aproape de zona de decizie în UE, în condiţiile în care se vorbeşte tot mai mult de o Europă cu două paliere şi de o rediscutare a Tratatului UE. În plus, Germania a fost cel mai important susţinător al salvării zonei euro şi al menţinerii unităţii europene. De asemenea, Germania este în topul investitorilor în ţara noastră. Pentru România, este extrem de importantă continuarea bunei cooperări cu Germania, atât prin prisma schimburilor comerciale, al încurajării investiţiilor germane, cât şi prin perspectiva dezvoltării colaborării politice, mai ales în ce priveşte aderarea ţării la spaţiul Schengen si al construcţiei Europei viitoare în care Germania va avea un rol decisiv.
Vizita preşedintelui Băsescu are loc doar la câteva zile după ce unul dintre liderii opoziţiei, Victor Ponta, a acuzat de "ipocrizie" guvernele Germaniei şi Franţei şi a lăudat actul iresponsabil al fostului premier grec, Papandreou, de convocare a unui referendum asupra planului de salvare adoptat de UE.
Agenda politică românească suferă de provincialism. Cea a USL păcătuieşte prin orgolii stupide şi ignoranţă extremă a noului climat european şi global.
Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene, lansate azi, ar fi trebuit sa ne trezeasca si sa ne inhame la cursa competitivitatii. Revigorarea economică a României este lentă, dar superioara mediei europene. PIB creşte cu 1.7% in 2011, cu 2,1% în anul 2012 şi cu 3,4% în anul 2013, conform estimarilor si prognozelor europene. România rămâne conectată la pulsul economiilor europene atat de turbulente in prezent.
• PIB-ul României va creşte cu 1,7% în anul 2011, peste media europeană de 1,6%.
• În prima jumătate a anului 2011, exporturile au reprezentat motorul creşterii economice, însă în a doua parte a anului acestea ar putea contribui mai puţin la creşterea economică din cauza diminuării cererii la nivel mondial.
• Consolidarea fiscală continuă. Deficitul bugetar va atinge 4,9% din PIB în anul 2011, cu 2 puncte procentuale mai puţin decât în anul 2010.
o Valoarea arieratelor au scăzut în primele 8 luni ale anului, datorită diminuării acestora la nivelul autorităţilor locale şi al sectorului de asigurări sociale. Cu toate acestea, arieratele la nivelul autorităţilor centrale au crescut. Cea mai mare parte a stocului de arierate aparţine autorităţilor locale (50%), urmate de sectorul asigurărilor sociale (39%).
• Inflaţia anuală s-a diminuat semnificativ în al treilea trimestru din anul 2011, intrând în intervalul ţintit de BNR. Cel mai important risc pentru creşterea preţurilor îl reprezintă liberalizarea preţurilor la energie.
• Rata foarte redusă de absorbţie a fondurilor europene, de 3,7% la finalul lunii septembrie 2011, indică un potenţial important de creştere a investiţiilor publice.
• Principalele riscuri cu care se confruntă economia românească în anul 2011 sunt: incertitudinea privind zona Euro, criza datoriilor suverane şi turbulenţele de pe pieţele financiare.
• Investiţiile vor constitui un factor important de creştere în anul 2012, având în vedere nevoia de a moderniza infrastructura publică, parţial prin co-finanţare din fonduri europene. Investiţiile private ar putea fi mai reduse pe fondul turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale şi al alegerilor din anul 2012.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
