Opinii

Cât de “rezilienţi” suntem, totuşi, în faţa ciorii vopsite care a luat minţile tuturor?

Opinie Iulian Anghel, editor ZF

Cât de “rezilienţi” suntem, totuşi, în faţa ciorii vopsite care a luat minţile tuturor?

Autor: Iulian Anghel

30.11.2020, 13:38 2807

“Avem la dispoziţie” 30 de miliarde de euro! Toată lumea aplaudă, dar nimeni nu merge la dicţionar ca să vadă şi ce înseamnă “a dispune/a avea la dispoziţie”.

“A avea la dispoziţie” înseamnă, potrivit DEX (dicţionarul explicativ al limbii române), “a avea posibilitatea de a utiliza ceva sau pe cineva după propria dorinţă”.

Poate România să utilizeze, după bunul plac, fondurile de 30 de miliarde de euro la care, teoretic, ar avea acces în urma deciziilor din UE şi pentru care a croit un aşa-numit „Plan naţional de redresare şi rezilienţă”? Nu. Atunci înseamnă că, atât preşedintele ţării cât şi prim-ministrul acesteia, care susţin că „România are la dispoziţie” 30 de miliarde de euro”, îi împing pe oameni într-o mare confuzie.

Dar ce este acest plan şi ce înseamnă, până la urmă, „rezilienţă”? O fi însemnând „capacitatea vulpii de a pune botul la caşcavalul ciorii”? Că aşa sună. Ştie mai mult de 2% din populaţia României semnificatul acestui semnificant atât de ciudat? Îl ştiu, probabil, inginerii care au studiat „rezistenţa materialelor” şi, mai nou, specialiştii în IT unde sensul cuvântului este altul decât în inginerie.

Luăm primul sens al cuvântului, din dicţionare.

 

DEX:

Rezilienţă: „Mărime caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin şoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru ruperea la încovoiere, prin şoc, a unei epruvete şi valoarea iniţială a ariei secţiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă.

 

Larousse:

„Caractéristique mécanique définissant la résistance aux chocs d'un matériau. (La résilience des métaux, qui varie avec la température, est déterminée en provoquant la rupture par choc d'une éprouvette normalisée.)”

 

Oxford English Dictionary (OED):

„The ability of people or things to recover quickly after something unpleasant, such as shock, injury, etc.”

 

Putem observa, simplu, că definiţia de dicţionar (al primului sens al substantivului; există în ambele dicţionare, român şi francez, sensul din engleză, dar la coada explicaţiilor, aşa cum în OED, există sensul din franceză, dar în plan secundar) este identică şi în română şi în franceză. Prin urmare, cuvântul „rezilienţă” a intrat în vocabularul limbii române prin intermediul limbii franceze (cu sensul său tehnic), nu prin intermediul limbii engleze. Este ceea ce se cheamă un calc lexical, dublat de un calc semantic (împrumuţi cuvântul şi cu forma şi cu sensul său). Astăzi suntem în faţa unui nou calc, doar semantic de această dată, dând cuvântului „rezilienţă” sensul său principal din limba engleză.

Dar dicţionarul englez – român al Irinei Panovf (cea mai bună autoare de dicţionare din engleză în română şi din română în engleză) traduce: „rezilient” drept  „elastic” şi, figurat, „energic”. Iar Google translate spune: „resilience” – „rezistent”, „elastic”.

Povestea neplăcută a calcului semantic este că el este acceptat de limbă după decenii de întrebuinţare. Or, „Planul naţional de redresare şi rezilienţă” este făcut pentru câţiva ani. De ce foloseşti, chiar din titlu, cuvinte pe care nimeni nu le înţelege? De ce nu foloseşti un cuvânt utilizat în limbă? Te-a obligat cineva să vorbeşti ca papagalul sau pur şi simplu chiar vrei ca nimeni să nu te înţeleagă? De ce ar deschide cineva o carte în chineză - o carte care poate fi minunată - de vreme ce el nu-i pricep titlul?

I-am urmărit săptămâna trecută pe preşedinte, pe premier, am citit un interviu al doamnei comisar pentru transporturi. În afară de „avem la dispoziţie”, „depinde de noi”, nu am auzit altceva decât poveşti. Pentru că poveştile cu sutele de kilometri de autostradă sunt aceleaşi de pe vremea „Cântării României” a lui Ceauşescu – „Noi în anul 2000/Când nu vom mai fi copii/Vom face...”.

Nimeni nu a spus, zilele astea, că jumătate din suma de 30 de miliarde de euro din „planul de rezilienţă” nu este altceva decât o ofertă de împrumut. Că generaţia ce vine – copii de astăzi ce-şi fac şcoala ca vai de ei - va trebui să dea înapoi aceşti bani, în cazul în care aceştia vor fi luaţi. Şi nici că cealaltă jumătate a planului, „granturi” cică, trebuie să vină din noi taxe. Şi nici Dumnezeu nu ştie ce fel de taxe. Taxe pe care şi economia României va trebui să le plătească. Ca să crezi că America – prin Goolge, Facebook sau Amazon - îţi va plăti ţie planurile de salvare, fără crâcnire, trebuie să ai o doză bună naivitate.

În plus, nimeni nu a spus că banii sunt daţi, în bună parte, pentru aşa-numita „energie verde” şi că România va primi împrumuturi, cel mai probabil doar dacă-şi închide minele şi exploatările miniere care înseamnă azi 15-16% din necesarul de energie al ţării.

„Avem la dispoziţie...” Nu aveţi! Sau nu cum spuneţi voi! România a făcut, de la începutul anului, o datorie nouă de 80 de miliarde de lei. Adică de peste 16 miliarde de euro. Din piaţă. Iar anul nu s-a terminat. România are, în acest an, un necesar de finanţare de cel puţin 25 de miliarde de euro – datoria nouă şi rostogolirea datoriei. Cât aproape întreg acest plan de „rezilienţă” întins pe ani de zile. Este bine măcar că are de unde să se împrumute.

Nu spun că acest plan este prost. Nu spun că nu este bine să respirăm un aer mai curat renunţând, cu vremea, la sursa de energie care poluează. Spun că lucrurile trebuie arătate aşa cum sunt, dacă vrem ca ceva să se lege.

„Avem 80 de miliarde de euro la dispoziţie din bugetul UE şi din <planul de rezilienţă>”, ni se spune. Nu avem. Nu atâţia. Pentru că 15-20 de miliarde de euro din aceşti bani trebuie daţi înapoi - aceasta este contribuţia României la bugetul UE (în funcţie de evoluţia Produsului Naţional Brut). 15 -16 miliarde de euro sunt împrumuturi, bani ce trebuie, evident, daţi înapoi şi ei. Iar alte 15 miliarde de euro au o sursă nesigură de finanţare. Cât mai rămâne?

Dacă faci o astfel de socoteală, eşti un om chibzuit. Pentru că-ţi vei drămui mai bine resursele tale proprii – puţine - în loc să stai ca vulpe la rădăcina copacului şi să aştepţi să-i cadă ciorii caşcavalul din cioc.

 
AFACERI DE LA ZERO