Opinii

Cazul Olteanu. Generaţia politicienilor de după revoluţie ar fi trebuit să crească “vârfuri”, dar a născut monştri

Cazul Olteanu. Generaţia politicienilor de după...

Autor: Iulian Anghel

29.07.2016, 16:51 2052

Profesorii de şpagă au fost mai puternici decât orice instinct cultural care-ţi cere să laşi ceva în urma ta

15 iulie 2008. Dan Andronic, directorul Multimedia Political Communication, (companie de publicitate care se ocupa de campania electorala a PNL): “Viitorul cost al campaniei din toamnă se va ridica la 450 de milioane de euro. Bani se găsesc întotdeauna. Cred că pentru un candidat suma ce va fi cheltuită va fi undeva în jurul valorii de 200.000 de euro. Înmulţiţi aceasta suma cu patru sute şi ceva de parlamentari. Eu mă bucur. Este o oportunitate pentru toate firmele de publicitate".

 14 septembrie 2010. Varujan Vosganian, fost ministru de finanţe al PNL fost preşedinte al Uniunii Forţelor de Dreapta (UFD), într-un articol publicat pe site-ul vosganian.ro: “Sorin Vântu a dat nişte bani la UFD, banii au fost transferaţi prin bancă, făra intenţia cuiva de a ascunde acest lucru, acum mai bine de zece ani. Probabil ca Sorin Vântu a finanţat mai toate partidele din România”.

 28 iulie 2016. Traian Băsescu, fost preşedinte al Româmâniei: “Nu vă supăraţi, dar nu. Oricât război am avut cu el, nu cred că Tăriceanu ar putea lua un milion. Să fi fost o sponsorizare la partid, asta e altceva.”

 Anul 2004. Nicolae Văcăroiu, preşedinte al Senatului, undeva spre sfârşitul sesiunii de primăvară, adresându-se reporterilor care-l aşteptau să comenteze un caz de corupţie: “Ce se întâmplă domnilor?”

La 12 ani de când Văcăroiu (care apoi s-a angajat la SOV) îşi învârtea ochii miraţi pe deasupra pădurii de reporteri strânşi în faţa Sălii de Marmură din clădirea vechiului Senat, întrebarea e aceeaşi: Ce se întâmplă domnilor?

De la “Probabil că Sorin Ovidiu Vântu a finanţat mai toate partidele” (Vosganian – 2010), până la “Nu cred că Tăriceanu ar putea lua un milion. Să fi fost o sponsorizare la partid, asta e altceva” (Băsescu 2016) nu rămâne decât o atingere de palmă, iar fostul preşedinte ştie asta. În fond, protejata domniei sale Elena Udrea aducea bani la partid din şpăgi cu sacoşa.

Reţinerea lui Bogdan Olteanu, vicepreşedinte al BNR – una dintre cele mai importante 100 de poziţii publice din România - într-un dosar nou în care este implicat SOV este cea mai neşteptată şi gravă lovitură pe care o primesc liberalii - în oricâte aripioare or fi împărţiţi şi acum - de la revoluţie încoace. “Prin noi înşine” se face dintr-odată pumn de ţărână la picioarele unei statui sfărâmate şi pune dureros sub semnul întrebării politica unui întreg fost guvern în care prim-ministrul este suspectat de corupţie.

Olteanu, în PNL, era o figură luminoasă. Ambiţios şi cu o inteligenţă ascuţită. La 33 de ani era ministru, la 35 de ani ajungea preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar la 38 de ani era deja viceguvernator al BNR. Prin forţe proprii? Câţi oameni ambiţioşi nu şi-ar dori o astfel de carieră? O sincopă în această fulminantă ascensiune: în 2008, când avea 37 de ani şi era doar preşedinte al Camerei Deputaţilor, i s-a părut că are buzunarele cam goale.

Destinul lui seamănă cu cel al altui ambiţios, Victor Ponta. La 29 de ani acesta din urmă era secretar de stat, la 32 de ani era ministru şi, la 39 de ani, prim-ministrul României. Prin forţe proprii? Câţi oameni ambiţioşi nu şi-ar dori o astfel de carieră? O sincopă în această a doua fulminantă ascensiune: prin 2007 - 2008, când avea spre 35 de ani şi era doar avocat, i s-a părut că are buzunarele cam goale.

Sub umbrele de frunze de brusturi, politica României a construit cariere fulminante. Dar brusturii iubesc nisipul şi toate carierele constuite la rădăcini de brusturi putrezesc asăzi sub ploile de vară, odată cu rădăcinile care se descompun.

Olteanu, Ponta, Şova, Vâlcov, Udrea, Fenechiu, generaţia politică ce trebuia să fi preluat România şi s-o fi împins măcar cu un pas spre bine este şi cea care-i semnează gravul eşec. Nimic durabil nu se poate construi pe nisip, dar nisipul se întinde şi deşertul a cuprins toate instituţiile – parlament, guvern, şcoală, spitale, ANAF, BNR.

De înţeles, într-un fel: cum să înveţi morală de la profesorul care-ţi spune că nu e frumos să iei şpagă doar pentru tine, dar dacă dai şi la partid e altceva?

Sunt mulţi în România care şi-au vândut sufletul pentru bani, inclusiv lui SOV.

Dar aceşti oameni tineri, cei de mai sus, încă au avut şanse imense să lase o urmă în istorie. Nu o vor regreta. Nu au conştiinţa finitudinii timpului lor şi a fiinţei lor.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO