Sunt cateva incosistenţe în mesajele transmise de reprezentantul FMI in Romania si Bulgaria ieri si date publicităţii printr-o ştire Mediafax.
“Economia României îşi revine mai lent decât a altor ţări şi trebuie să profite de oportunităţi”
Fals România a avut în 2013 a doua cea mai mare creştere economică la nivelul UE iar în primul trimestru din 2014 are cea mai mare creştere economică din UE raportată la acelaşi trimestru din anul anterior. Ne poate depăşi Letonia dar uitati-vă cu cat a cazut economia acestei tari doar in 2009, adică 17.7%. Date statistice oficiale găsim pe Eurostat. O reprezentare grafică ilustrativă în graficul de mai jos.
Sursa Eurostat, 2014
O comparatie intre rata de crestere economică a României şi media aceluiasi indicator la nivelul UE regasim in graficul de mai jos, dupa date Eurostat.
Sursa Eurostat, 2014
Insa, da, este corect că trebuie să profităm de oportunităţi. Suntem aici de acord că la negocierile de saptămâna viitoare tot pachetul de relaxare fiscală propus de guvern să fie aprobat. Considerăm astfel consensual că trebuie să depăşim viziunea pur contabilă a măsurilor de relaxare fiscală şi că trebuie să adoptăm reduceri de taxe si impozite actualizand efectele de multiplicare din viitor si comparând cu pierderile de venituri din prezent. România a avut a doua cea mai mare viteză de ajustare fiscală din UE iar acum trebuie să relaxeze fiscal şi să stimuleze economia. Curaj. Este o viziune corectă, pur macroeconomică.
"Cineva din Comisia Europeană îmi spunea: «De mai bine de o mie de ani străinii vin şi iau bani din România, acum de odată strănii vin şi îşi pun banii pe masa voastră şi românii spun nu, mulţumesc! Ce se întâmplă?». Mi s-a părut amuzantă ideea", a povestit Tolosa.
Fals România nu a spus niciodată Nu, multumesc! fondurilor europene. Primul argument, nicio ţară nu a reuşit în primul exerciţiu financiar de la aderarea la UE să absoarbă total fondurile europene puse la dispozitie. Al doilea argument, România a avut cea mai mare crestere a sumelor rambursate de CE in 2013 comparativ cu sumele rambursate de CE în perioada 2007-2012. Deci există proces de ajungere din urmă.
Sursa: Comisia Europeană, 2014
Totodată, controlul statului în proporţie semnificativă asupra companiilor din diverse sectoare afectează negativ evoluţia acestora, spune Tolosa.
"Companiile de stat reprezintă 56% din sectorul de energie şi gaz, în foarte multe domenii-cheie statul are încă un control important şi nu este eficient. În general, companiile de stat au pierderi masive, furnizează servicii de calitate slabă, nu sunt prea competitive"
Fals. Statul mai are puţin şi îşi pierde toate butoanele din economie. Argumentuleste un grafic care apare chiar în Raportul FMI 12/291.
Sursa FMI, Romania selected issues paper, octombrie 2012
Cu vanzarile chiar şi minoritare de actiuni din energie si gaz din 2013 si 2014 practic România si-a redus controlul public asupra domeniului energetic. Nu maiavem 56%.
Tot in Raportul FMI mentionati ca intreprinderile de stat din România mai detin doar 10% din forta de munca angajata sicontribuie cu doar 9% la PIB. Este chiar puţin.Nu cred ca viziunea privind reducerea şi mai mare a acestor procente este corecta, sunt însă de acord cu necesitatea îmbunătăţirii performanţei corporative a acestor companii.
Statul roman nu trebuie să fie captiv în domeniile strategice iar privatizarea trebuie făcută doar prin vanzarea de pachete minoritare de actiuni. Altfel, volatilitatea de care vorbiti poate creşte şi afecta drumul sustenabil al României din perspectiva stabilităţii macroeconomice. Mai ales ca mult promisa creşterea investiţiilor în domeniul energetic la pachet cu liberalizarea pretului la energie si cu privatizările în energie aproape că nu există.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
