Opinii

Cum supravieţuieşte presa independentã?

Cum supravieţuieşte presa independentã?

Autor: Dan Luca

27.04.2020, 15:08 117

COVID-19 are un impact enorm şi asupra afacerilor din domeniul presei. A investi în media a fost şi este o afacere riscantã, care trebuie însã raportatã şi la conceptul de interes public.

După aproape 20 de ani de activitate în cadrul Grupului EURACTIV Media, am fost rugat de către Boardul companiei să coordonez in calitate de VP Strategic Innovations un departament nou înfiinţat care se va ocupa de poziţionarea brandului EURACTIV în anii următori. Este o abordare practică despre viitorul presei la nivelul UE, despre conţinutul şi monetizarea unui business media, dar şi despre relaţionările cu trusturile media din capitalele europene. Un rol esenţial îl va ocupa adaptatea presei europene la inteligenţa artificială, nu doar din punct de vedere editorial, dar şi din cel comercial.

Câteva considerente venite direct de la Bruxelles, din interiorul unei prese de nişã, axatã pe dinamica legislativã europeanã, şi care a folosit încã de la înfiinţare doar Internetul ca platformã de diseminare a informaţiei.

Calitatea articolelor şi expertiza ziariştilor despre subiectul abordat sunt cruciale în a intra pe o piaţã foarte dense în informaţii. Câştigã cel care structureazã conţinutul în aşa fel încât sã fie accesibil atât pentru experţi, dar şi pentru un public mai larg. EURACTIV a reuşit să devină un “working tool” pentru cei implicaţi în procesul “redactării legislaţiei comunitare”, în ciuda investiţiilor masive ale instituţiilor europene în servicii gratuite care monitorizează grupurile de lucru, audierile publice sau iniţiativele legislative.

A deveni un brand ia timp, dar punctul esenţial este cum structurezi planul de afaceri şi resursa umanã implicatã. Pentru a supravieţui ca media, e nevoie de o abordare 50-50, adicã 50% din echipã sunt jurnalistii şi toţi cei care produc conţinutul media, iar restul sunt oameni de management, marketing şi vânzãri. Am avut peste 5.000 de întâlniri care m-au făcut să înţeleg în profunzime lumea afacerilor Bruxelles-ului european. Este ceva atipic, greu de vizualizat chiar şi de la Paris sau Berlin, iar dacă vorbim de Bucureşti este de domeniul SF. Am studiat mult evoluţia grupurilor de interese industriale, strategia lor de comunicare, dar şi relaţionarea lor cu entităţile sectoriale româneşti. Am lucrat activ cu aproximativ 500 de federaţii europene, majoritatea bazate la Bruxelles. A fost o muncă interesantă în a înţelege priorităţile de lobby ale clienţilor, în a identifica împreună canalele cele mai eficiente utilizate pentru comunicarea externă şi a structura calendarul optim de acţiune.

Definirea produselor comerciale este ceea ce ţine o companie media în picioare. Doar cu pachete clare, care trec cu mult de clasicul advertising, poţi sã identifici fondurile necesare derulãrii activitãţii. Recomand o abordare în care producele sunt clare ca preţ şi conţinut, nu exagerat la numar fiindcã piaţa nu are putere sã le identifice şi sã le utilizeze. Scopul este sã atingi un numãr industrial de contracte semnate pentru fiecare produs comercializat, nu de a inventa în permanenţã noi soluţii.

În cadrul activitatii mele am fãcut parte pentru câţiva ani din boardurile companiilor media din Franţa, Germania, Polonia, Italia, Slovacia, Cehia şi România. Fiecare ţarã are particularitãţile sale când vorbim de spaţiul public de informare, profilul media naţional, tehnologie, culturã managerialã şi – în cazul nostru - abordarea faţã de proiectul european.

Tendinţele contemporane sunt interesante şi propun câteva puncte de gândire:

Ø  Brandul va continua sã fie punctul forte în afacerea de media ;

Ø  Presa nu inventeazã tehnologia viitorului, ci se adapteazã unei anumite platforme când masa criticã de utilizatori este convenabilã conţinutului produs ;

Ø  Paywall, Crowdfunding, Premium content sunt subiectele de actualitate pentru monetizarea afacerii ;

Ø  Platformele, in special cele venite din Tech-ul american (Google, Facebook, etc.), intrã progresiv pe segmentul media, chiar şi la nivelul ecosistemului european;

Ø  Consolidarea parteneriatelor transnaţionale la nivelul presei UE devine o necesitate din punct de vedere al conţinutului, dar şi al afacerii;

Ø  Organizarea de conferinţe media este un segment profitabil. Sã vedem cu va primi piaţa organizarea de evenimente media virtuale;

Ø  Rolul instituţiilor naţionale şi europene în spijinirea presei independente este strategic. De urmãrit aceastã relaţie în viitor, mai ales în urmatoarele luni, cu eventuale pachete de suport post-Corona ;

Ø  Inovaţia este necesarã, dar greu de finanţat. Start up-urile pot sã aducã noul necesar pentru a eficientiza producţia media şi a diversifica activitãţile.

Este plãcut să faci parte dintr-o echipă de aproximativ 100 de persoane (dintre care vreo 50 sunt ziarişti), care dezvoltă ceva unic – produsul media EURACTIV. Deviza  “Transparenţa şi eficienţa sistemului UE” este încã de mare actualitate şi asta ne dã curaj, deschizându-ne chiar mai mult cãtre parteneriate strategice.

 

Dan LUCA lucrează în Bruxelles de 23 de ani ca expert în afaceri europene. Conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii Mapping the Influencers in EU Policies.

 
 
MonitorulPartidelor CCR, şah la Guvern
AFACERI DE LA ZERO