Poate că nu întâmplător suntem ţara unde recent numitul ministru de finanţe ne îndeamnă să cumpărăm usturoiul unei bătrâne dintr-o oarecare piaţă. A făcut deliciul presei şi nu numai articolul cu pricina. E un soi de idealism specific vârstei, ceea ce nu e neapărat de blamat, în cazul autoarei acelor rânduri. Care ne îndeamnă să ne facem datoria de contribuabil în mod onest, la timp şi exact. Ceea ce e iarăşi un îndemn de bun simţ la care majoritatea concetăţenilor printre care se numără şi subsemnatul subscriem.
Numai că tocmai pentru că înţelegem să ne îndeplinim calitatea de contribuabil avem mici probleme de asimilare a unor evenimente care însoţesc cotidianul fiecăruia dintre noi. Bunăoară, în afară de usturoiul cu pricina, la staţia de metrou Piaţa Sudului o întreagă forţă de vânzare cu o culoare mai incertă realizează o promovare agresivă de tipul „cinci banane la doi lei” supravegheată atent de doi sectorişti dotaţi cu agente şi pixuri. Şi asta se întâmplă zilnic. Din acelaşi ciclu pot recita „avem ţigări, avem ţigări” sau „şerveţele trei pachete la un leu” aici fiind vorba de o forţă de vânzare în mişcare, care cutreieră trenuri, tramvaie, etc.
Anticipez reacţia unei părţi a cititorilor: nu aici e marea contrabandă. Ce am încercat să subliniez a fost că poate ministrul de finanţe ar trebui să ţină ambii ochi deschişi când trece prin piaţă pentru a vedea astfel tot, nu numai usturoiul.
Că am adus vorba de piaţă. Avem şi o piaţă financiară în România supravegheată atât de bine de către o autoritate onest remunerată că baza de date care conţine informaţiile legate de răspunderea civilă auto obligatorie nu funcţionează de câteva zile... Probabil e o contrareacţie la propunerea de diminuare a salariilor conducerii „autorităţii”.
Ar mai fi destule dileme din calitatea de contribuabil şi susţinător al economiei usturoiului: cine va plăti pensia generaţiei de mijloc atâta vreme cât piramida vârstelor în România este un romb? De ce contribuabilul trebuie să deţină la purtător medicamente când se internează în spital? De ce creşterea macro e numai în raportările statistice, iar românul obişnuit nu o simte? Şi câte şi mai câte...
Până atunci „mixul de măsuri” adoptat de autorităţi în anul precedent şi care a condus la creşterea P.I.B. se pare că va genera acelaşi rezultat şi în 2014. Trăiască condiţiile meteo care susţin agricultura vreau să zic! Sunt premise să avem o recoltă bună de usturoi. De care chiar e nevoie, nu de alta dar e an electoral şi da, aţi ghicit, politicianul român e cel mai mare consumator. Vorba aceea „nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase”.
Prof. Dr. Eduard Dinu – A.S.E. Bucureşti
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
