• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Opinii

Dimitrios Goranitis, Deloitte: Perspectivele macroeconomice obligă băncile din România să-şi ajusteze strategia. Care sunt zonele vulnerabile la care trebuie să fie atente?

Dimitrios Goranitis, Deloitte: Perspectivele macroeconomice obligă băncile din România să-şi ajusteze strategia. Care sunt zonele vulnerabile la care trebuie să fie atente?

Dimitrios Goranitis, Liderul servicii de consultanţă pentru sistemul bancar şi pieţe de capital, Deloitte Central Europe

28.11.2022, 11:43 236

După aproape un deceniu de creştere foarte puternică a PIB-ului, România se pregăteşte pentru o încetinire economică bruscă. Potrivit raportului Comisiei Europene din 11 noiembrie 2022, România va închide anul 2022 cu o creştere de 5,8% a PIB-ului, semn al unei redresări economice post-pandemie, bazată în principal pe consumul intern. Pe de altă parte, însă, creşterea estimată a PIB-ului pentru 2023 este de sub 2%, cu perspective mai degrabă negative, în condiţiile în care România a întârziat conceperea şi implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), ceea ce duce la o scădere a investiţiilor viitoare. Potrivit Comisiei Europene, este de aşteptat ca România să nu beneficieze de sprijin semnificativ extern. Se preconizează că inflaţia se va menţine ridicată pe tot parcursul anului 2023, iar reducerea deficitului comercial, aflat la cel mai înalt nivel din toate timpurile, va rămâne o provocare, având în vedere contextul macroeconomic şi alegerile din 2024.

În raportul de ţară din 26 septembrie 2022, Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă României să implementeze măsuri de disciplină fiscală prin reducerea cheltuielilor (inclusiv legate de plafonarea preţurilor la energie), creşterea impozitării (venituri personale, TVA) şi devalorizarea leului. Propunerile de măsuri de austeritate din partea FMI vor reduce, desigur, veniturile disponibile şi, în consecinţă, vor duce la o dinamică scăzută a creşterii PIB-ului bazate pe consum. Conform raportului ING CEEMEA FX Outlook 2023, leul se va deprecia semnificativ în prima jumătate a anului 2023.

De asemenea, din punct de vedere geopolitic, România, la fel ca Polonia, se află în imediata apropiere a conflictului generat de Rusia. Nu este o coincidenţă faptul că, în 2023, România îşi va mări cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB, urmând aceeaşi direcţie ca Polonia de a aloca un buget mai generos acestui domeniu. Tensiunile geopolitice vor continua, în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu o ameninţare din ce în ce mai mare din partea Rusiei, iar regiunea, cu o probabilitate mai mare de contagiune.

Acestea fiind spuse, se pare că prognoza macroeconomică pentru România este încă mai optimistă decât perspectivele generale privind Uniunea Europeană. Potrivit CNBC, „zona euro va trece printr-o perioadă de recesiune profundă şi se va redresa dificil şi lent”. Articolul citează declaraţiile lui Christine Lagarde, Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), cu privire la probabilitatea crescută de recesiune, precum şi pe ale economiştilor BCE cu privire la o recesiune „profundă” în primul semestru al anului 2023, urmată de o redresare lentă, din cauza dinamicii pieţei de energie şi a întreruperilor înregistrate pe lanţurile de aprovizionare. Articolul subliniază creşterea negativă a PIB-ului Germaniei în 2023, de -1%, iar anterior, am asistat la scenarii sumbre pentru Italia, în timp ce Austria şi Belgia deja înregistrează contracţie economică, potrivit estimărilor.

Perspectivele macroeconomice privind UE şi România determină sectorul bancar să-şi ajusteze strategia. Băncile din România vor intra în această etapă de corecţie mai bine capitalizate decât oricând, însă vor exista zone vulnerabile la care trebuie să fie atente.

Autorităţile de supraveghere au cerut băncilor să-şi reevalueze strategia şi modelul de business pentru a asigura viabilitatea strategiei actuale şi a profitabilităţii, ţinând cont de apetitul pentru risc al băncilor. Pentru a recalibra eficient strategia şi a avea un model de afaceri viabil (pe termen scurt, mediu şi lung), băncile trebuie să-şi alinieze apetitul pentru risc la mediul concurenţial în care activează şi la proiecţiile financiare. Cele mai mari provocări legate de proiecţiile financiare sunt calitatea activelor şi modelul de înregistrare a provizioanelor. După ce băncile au avut trei ani extraordinari, dar pe ale căror cifre, din păcate, nu se pot baza, deoarece ele nu reflectă calitatea reală a activelor - din cauze multiple, care includ măsurile de sprijin guvernamental, precum moratoriile, ce fac ca împrumuturile neperformante să nu fie încă vizibile în bilanţuri -, acum trebuie să-şi recalibreze metodologia IFRS9 şi modelele de provizionare.

La fel ca în toate statele UE, autorităţile locale de supraveghere şi autoritatea naţională de rezoluţie presează băncile să se conformeze cerinţelor minime de fonduri proprii şi de pasive eligibile (MREL). Situaţia actuală a pieţelor europene de capital şi monetare face ca emisiunea de obligaţiuni MREL de către creditorii români să fie un demers deosebit de costisitor, punând presiune suplimentară asupra potenţialei profitabilităţi a modelului de business.

Prezenţa băncilor româneşti în Republica Moldova (prin filiale ori sucursale ale băncilor cu capital românesc sau ale subsidiarelor din România ale băncilor din zona euro) provoacă îngrijorare din punctul de vedere al capacităţii de asigurare a continuităţii şi de reluare a activităţii în cazul în care conflictul s-ar extinde în Republica Moldova. Presiunea geopolitică obligă băncile să-şi evalueze opţiunile de gestionare a prezenţei în această ţară – pot să iasă de pe acea piaţă sau să se protejeze cu ajutorul unui mod hibrid şi mai riguros de asigurare a continuităţii businessului. Experienţa din Ucraina a dat câteva lecţii valoroase băncilor europene şi româneşti.

Înrăutăţirea climatului economic a generat creşterea riscului de credit şi va duce la deteriorarea calităţii portofoliilor de credite. Trecerea unor active din categoria I (credite care nu au suferit creşteri semnificative ale riscului de credit) în categoria a II-a (debitori cu un risc crescut faţă de cel previzionat la momentul acordării creditului) sau o trecere din categoria a II-a în cea de-a III-a (credite neperformante) va influenţa previziunile băncilor privind provizioanele şi, într-un scenariu pesimist, le va creşte rata de credite neperformante. În ambele cazuri, băncile au nevoie de un cadru ajustat de indicatori cu ajutorul cărora să identifice din timp creditele care au nevoie de restructurare. De asemenea, ele trebuie să ia iniţiativa şi să-şi facă un plan de optimizare a bilanţului care include vânzarea de credite neperformante. Cadrul fiscal actual ridică obstacole în acest sens, aşadar este nevoie de atenţie sporită privind modul în care autoritatea de reglementare se coordonează cu statul pentru a oferi băncilor posibilitatea de a renunţa la expunerile neperformante costisitoare.

În ciuda turbulenţelor geopolitice şi financiare, BCE şi BNR au dat dovadă de un apetit scăzut faţă de încetinirea procesului de tranziţie verde. Dimpotrivă, BCE a dat un ultim avertisment băncilor din zona euro şi le-a cerut să-şi identifice, raporteze şi gestioneze vulnerabilităţile, în timp ce BNR pregăteşte un cadru foarte elaborat de supraveghere în privinţa riscurilor climatice, care va genera şi el provocări băncilor din România. Cadrul de supraveghere privind riscurile climatice din România va fi primul de acest gen din UE, conform aşteptărilor. Băncile vor trebui, în esenţă, să îşi re-segmenteze portofoliile pe baza unor indicatori privind riscurile climatice, a unei modalităţi de cuantificare a riscurilor şi a strategiei de abordare a acestora.

De asemenea, băncile din România vor trebui să-şi intensifice eforturile de asigurare a protecţiei în faţa riscurilor cibernetice. Intensificarea războiului cibernetic şi situaţia geopolitică instabilă cresc mai mult decât oricând riscul de contagiune în Europa Centrală şi în România, inclusiv prin măsuri neconvenţionale, cum ar fi atacurile cibernetice. Deşi băncile din România au făcut progrese, procesul accelerat de transformare digitală din ultimii ani le face mai vulnerabile decât oricând.

 
 


 

 
Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026