Autostrada sau mai nou drumul expres Bucureşti-Alexandria a fost încă de când a fost propus la sfârşitul anului 2013 un proiect disputat, în condiţiile în care acesta se află pe „teritoriul” fostului vicepremier Liviu Dragnea, care a deţinut anterior funcţia de preşedinte al consiliului judeţean Teleorman, însă traficul foarte aglomerat demonstrează nevoia de modernizare a acestui drum.
Cu ocazia sărbătorilor, fie că este vorba de Paşte sau Crăciun sau chiar cu ocazia weekendului, drumul dintre Bucureşti şi Alexandria şi retur se aglomerează atât de mult încât apar coloane de zeci de kilometri. Ieri, pe pagina de Facebook a comunităţii Alexandria, Teleorman, a fost postată o imagine care prezenta o parte a coloanei de maşini pe drumul de întoarcere către Bucureşti, blocaj format pe aproape 50 de kilometri, între Ghimpaţi şi Bucureşti. Blocajele pot fi pe distanţe chiar mai lungi comparativ cu cele de pe DN1, diferenţa este însă faptul că acestea nu apar la ştiri seara.
În programul electoral al USL 2012-2016 a fost promis proiectul autostrăzii de sud, dintre Bucureşti şi Alexandria şi mai departe, către Craiova, Drobeta Turnu Severin şi Timişoara. În cea mai recentă variantă a masterplanului de transport, Bucureşti-Alexandria va fi drum expres, iar Alexandria-Craiova drum expres fazat. În mai 2014 a fost demarată procedura de atribuire pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate dar după prelungirea termenelor, în martie CNADNR a anunţat anularea procedurii deoarece autostrada s-a transformat în drum expres astfel încât acum este nevoie de demararea unei noi proceduri pentru un studiu de fezabilitate pentru un drum expres, iar ulterior vor fi demarate licitaţii pentru selectarea constructorilor, însă nu este asumat niciun termen limită pentru construcţia efectivă a acestui drum expres.
Potrivit datelor Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi (CNADNR), drumul dintre Bucureşti şi Ghimpaţi pe DN6 este la fel de aglomerat precum DN1, cu un trafic de peste 16.000 de vehicule pe zi în 2015, în timp ce pentru Ghimpaţi-Alexandria este estimat un trafic cuprins între 8.000 şi 16.000 de vehicule pe zi, fiind încadrat în categoria secundă a celor mai aglomerate drumuri din ţară. Din acest drum, doar circa 13 km reprezintă drum naţional cu două benzi pe sens, până în Mihăileşti, în timp ce de la Mihăileşti până la Alexandria este drum naţional cu o singură bandă pe sens. Astfel, cu toate că DN6 este la fel de aglomerat precum DN1 între Bucureşti şi Ploieşti, are o singură bandă pe sens, în timp ce DN1 are două benzi pe sens pe acest tronson. Totodată, pe DN6 de la Bucureşti la Alexandria nu s-a construit până în prezent nicio centură ocolitoare, astfel încât sunt create blocaje pe kilometri întregi în Mihăileşti – unde se trece de la două benzi pe sens, la o singură bandă pe sens.
La Mihăileşti este în proiect o centură ocolitoare, cu o valoare totală a proiectului de peste 46 mil. lei (aprox. 10 mil. euro) din care 85% sau 32 mil. lei reprezintă contribuţia Comisiei Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională, iar restul prin bugetul de stat pentru construcţia unui drum cu o lungime de puţin peste 3 km. Astfel, cu toate că proiectul are un cost efectiv cu 85% redus de Uniunea Europeană, proiectul este unul în stadiul de „reziliat” potrivit CNADNR, în condiţiile în care contractul a fost semnat în data de 3 aprilie 2012 şi a fost reziliat în data de 12 octombrie 2012, stadiu în care a rămas până în prezent, cu toate că Ministerul Transporturilor a promis pe rând autostradă şi drum expres, însă în trei ani nu s-a reuşit nici măcar construcţia unei centuri ocolitoare de 3 km.
Dacă s-ar fi construit, pe tronsonul respectiv ar fi crescut viteza de deplasare de la 24,3 km/h la 85 km/h, s-ar fi îmbunătăţit siguranţa traficului şi s-ar fi redus numărul de accidente rutiere, pe lângă reducerea poluării fonice şi a aerului. Cu toate acestea, proiectul rămâne „reziliat”.
Pe de altă parte, Guvernul a decis demararea construcţiei a noi tronsoane de autostradă pe rutele Sebeş-Turda şi Câmpia Turzii – Târgu Mureş pe care sunt estimate valori de trafic de sub 16.000 de vehicule pe zi în 2015.
De ce traficul are valori atât de ridicate spre Alexandria? Teleorman este unul dintre cele mai puţin dezvoltate judeţe din România iar în Alexandria există o singură fabrică şi aceea de rulmenţi – Koyo S.A. denumită înainte de privatizare Rulmentul Alexandria. Acum este deţinută de japonezii de la Koyo. Compania are la nivelul anului 2013 aproape 1.400 de salariaţi, potrivit datelor de pe Ministerul Finanţelor şi un business de 57 mil. euro şi un profit net de circa 1,6 mil. euro în 2013. În judeţul Teleorman sunt 53.000 de salariaţi, cu toate că populaţia oficială este de circa 370.000 de locuitori, iar salariul mediu net era la finalul anului trecut de puţin peste 1.200 de lei, drept urmare oficial în Teleorman s-au vândut anul trecut doar 275 de maşini noi, dintr-un total de 82.000 de autoturisme, având în vedere că în Alexandria există doar showroomuri ale mărcilor Dacia, Ford şi Opel.
Dar dacă nu industria susţine traficul rutier atunci cine? Potrivit hărţii regionale a migraţiei din judeţele României, circa jumătate din cei care vin în Bucureşti provin din Muntenia, cei mai mulţi din Teleorman, astfel încât cei care provin din această zonă susţin şi traficul rutier pe drumul dintre Bucureşti şi Alexandria. La nivelul anului 2011 din cei 21.000 de români din provincie care şi-au stabilit domiciliul în Bucureşti peste jumătate au provenit din Muntenia, din care peste 1.700 din Teleorman. De asemenea, pe lângă cei care şi-au stabilit oficial domiciliul în Capitală, sunt şi cei care nu îl au oficial, sau doar lucrează în Bucureşti dar locuiesc în altă localitate.
Tot în categoria promisiunilor se încadrează şi Drumul Judeţean DJ504 care teoretic face legătura dintre Giurgiu şi Alexandria, însă mai bine de jumătate din acest drum este neasfaltat, fiind practic un drum de câmp pentru tractoare. Drumul a fost reabilitat între Alexandria şi Cernetu, însă proiectul nu este finalizat şi nici nu există un termen concret la care va fi finalizat – acesta ar putea reprezenta o alternativă la DN6, dacă s-ar merge via Giurgiu pe DN5, drumul fiind cu 20 km mai lung, însă Bucureşti-Giurgiu are două benzi pe sens.
