Mai sunt aproximativ trei luni pana ce opt state din Europa de Est, printre care si tari mari ca Polonia, Ungaria sau Cehia, vor deveni membre ale Uniunii Europene.
Finalizarea acestui proces atrage tot mai mult atentia asupra problemei migratiei fortei de munca din Europa de Est catre jumatatea mai bogata a continentului. In acelasi sens, companiile occidentale vor fi tot mai dispuse sa-si mute capacitatile de productie catre Est, in cautare de forta de munca ieftina.
In schimb, o alta problema esentiala, considerata a fi cea mai semnificativa consecinta a largirii Uniunii, nu a primit atentia cuvenita. Este vorba de "scurgerea" incasarilor de impozite catre Est, determinata de orientarea companiilor occidentale catre aceasta zona a continentului.
Nivelurile de impunere fiscala ar putea fi prima victima a largirii Uniunii. Aceasta deoarece nivelurile de impozitare din Europa de Vest sunt semnificativ mai mari decat cele din Est. Mai devreme sau mai tarziu, Occidentul va trebui sa recurga la reduceri de impozite, pe masura ce companiile se vor orienta spre statele cu rate de impozitare mai mici. Exista, de asemenea, varianta ca statele din Estul Europei sa fie constranse sa majoreze impozitele.
Sa privim putin asupra cifrelor si asupra semnificatiei acestora. Dupa cum comenteaza Daniel J. Mitchell in ultima editie a Index of Economic Freedom, studiul Heritage Foundation care ierarhizeaza statele in functie de gradul de libertate economica, "una din cele mai uimitoare evolutii ale politicii fiscale este adoptarea cotelor unice de impozitare in statele din fostul bloc socialist".
Taxele din Slovacia
In decembrie, parlamentul Slovaciei a votat un pachet radical de reforme. In locul unei impozitari a veniturilor persoanelor fizice in transe de la 10% la 38% si a unei cote de 25% pentru companii, statul a introdus o cota universala de 19%. Slovacia a atras deja atentia companiei coreene Samsung, al doilea producator mondial de semiconductoare, care isi va muta aici majoritatea productiei, in incercarea de a-si reduce costurile. In acelasi timp, Samsung isi va inchide capacitatile din Marea Britanie si Spania.
Slovacia nu este insa primul stat din regiune care a aplicat acest regim fiscal. Cele trei tari baltice, Estonia, Letonia si Lituania, utilizeaza cote unice de impozitare. In Estonia, de exemplu, venitul persoanelor fizice e impozitat cu o cota unica de 26%, iar guvernul intentioneaza sa reduca aceasta rata la 20% pana in 2007. La randul ei, Letonia a introdus o cota unica de 15% pentru companii.
Chiar si in afara granitei viitorilor membri ai UE, cota unica este la mare cinste. Atat Rusia, cat si Ucraina aplica o cota unica de 13%.
Raspunsul Austriei
Ungaria, care va capata cetatenia europeana pe data de 1 mai, va reduce impozitele corporatiste de la 18% la 16%, in timp ce Polonia, mai radicala, le reduce de la 27% la 19%.
Aceste initiative au declansat deja reactia altor state. Austria a anuntat in aceasta luna ca va micsora impozitele pe profiturile companiilor de la 34% la 25% - masura destinata sa contracareze concurenta fiscala din partea Slovaciei si a Ungariei.
"Este un mesaj clar ca vrem sa ramanem competitivi", a declarat Karl-Heinz Grasser, ministrul de finante austriac. "Dorim sa oprim migratia companiilor catre Est".
Succesul unor asemenea masuri va depinde in mare masura de viteza de reactie si de generozitatea fiscala a autoritatilor din Vestul Europei. A da bani guvernului este o obligatie pe care atat companiile (asemanator multora dintre noi) n-o considera prea atractiva. Din acest motiv, companiile vor face aproape orice pentru a-si reduce sarcina fiscala.
Agresiunea irlandeza
Irlanda, si intr-o mai mica masura Marea Britanie, au demonstrat acest lucru in anii 1990. Ce a declansat ascensiunea fulminanta a economiei "tigrului celtic" si a adus-o in prospera liga a economiilor europene? Probabil ca limba, poporul, peisajele si legaturile istorice cu numarul impresionant de imigranti irlandezi care au invadat SUA de-a lungul timpului. Cel mai mult a contat insa politica agresiva de reducere a impozitelor pentru companii, ceea ce a facut din Irlanda destinatia preferata a multinationalelor aflate in cautare de locuri proprice unde sa-si poata intemeia capacitati de productie. Irlanda aplica o cota de impozit pe profitul companiilor de 12,5%, fata de o medie de 30% la nivelul Uniunii Europene.
Marea Britanie a fost si ea un promotor al acestei politici de relaxare fiscala in urma cu doua decenii. Rezultatul? Economia sa, una din cele mai dinamice in anii 1970, a inceput sa isi revina dupa o lunga paralizie. (In incercarea de a stimula economia, Marea Britanie a lansat acum un nou experiment, intr-o directie opusa: este singura mare economie europeana care a recurs atat la cresterea cheltuielilor guvernamentale, cat si a taxelor.)
Europa s-a bucurat insa dintotdeauna de existenta catorva paradisuri fiscale unde bogatii isi pot proteja banii; Monaco este cel mai cunoscut dintre ele. In curand o noua serie de tari mari de pe continent se vor constitui in zone de fiscalitate redusa.
Noi centre pentru afacerile europene
Companiile vor migra spre Europa de Est nu numai pentru forta de munca ieftina, ci si pentru taxele reduse. Si oamenii de afaceri foarte bogati ar putea sa fie atrasi de acest aspect.
Guvernele occidentale au dovedit insa ca au capacitatea de a raspunde ofensivei din Est. In cele mai mari doua economii europene, Germania si Franta, impozitele au inceput deja sa fie reduse. Si totusi, va fi dificil sa se ajunga la nivelurile de impunere din statele est-europene. Sistemele de asigurari sociale si de sanatate, prea costisitoare, si deficitele bugetare prea mari vor ingreuna mult sarcina occidentalilor.
Vor deveni Riga sau Bratislava noile centre de atractie pentru afacerile europene? Nu trebuie desconsiderata o asemenea idee. Cu numai un deceniu in urma, ideea ca Dublinul ar putea deveni unul din cele mai scumpe orase europene ar fi parut exact la fel de ciudata.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
