Încă din fazele incipiente ale dialogului public privind conţinutul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României – derulat chiar în miezul pandemiei – jucătorii pieţei de capital şi-au îndreptat atenţia spre măsurile vizând stimularea dezvoltării bursei româneşti. Acest dialog s-a concretizat în octombrie 2021, odată cu aprobarea mult aşteptată a Consiliului Uniunii Europene privind PNRR-ul României aprobare ce a pus în mişcare un întreg cadru legal constând atât în transpunerea unor acte normative europene cât şi în introducerea unor norme naţionale complementare.
Legiuitorul şi statul român au reuşit recent să introducă, în câteva domenii de impact, cadrul normativ pentru implementarea PNRR în materie de ajutor de stat de minimis. De interes special pentru adâncirea pieţei de capital româneşti este Componenta C9 a PNRR (Suport pentru Sectorul Privat), care vizează finanţarea unui număr de minimum 280 de întreprinderi prin schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursă. Această misiune s-a înfăptuit recent, prin intrarea în vigoare la data de 27.02.2023 a Ordinului Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene nr. 348/2023 pentru aprobarea schemei de ajutor de minimis “Listarea la bursă a întreprinderilor”.
Ordinul completează cadrul legal naţional instituit în anii 2022-2023, şi anume cadrul constând în numeroase acte normative menite să creeze mecanismele de reglementare pentru implementarea PNRR în materie de ajutor de stat. Astfel, companiile atrase de o listare la BVB pot beneficia de o finanţare nerambursabilă care să le acopere o parte dintre cheltuielile aferente parcurgerii formalităţilor listării. Pentru a vă oferi o imagine de ansamblu, redăm mai jos aspectele cheie aferente acestui ajutor de stat:
- Obiectivul ajutorului de stat: Obiectivul schemei este de a ajuta întreprinderile să îşi sporească accesul la finanţare prin intermediul unor instrumente specifice, şi anume emiterea de noi acţiuni care să fie admise la tranzacţionare pe bursa din România.
- Forma ajutorului de stat: Se va acorda sprijin financiar sub formă de grant întreprinderilor care doresc să emită acţiuni, precalificate pentru admiterea la tranzacţionare, în conformitate cu condiţiile BVB, pe baza principiului “primul venit, primul servit”.
- Entităţile eligibile: Schema de finanţare va fi disponibilă pentru întreprinderi înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, cu capital majoritar privat şi cu sediul social în România, care doresc să emită noi acţiuni care să fie admise la tranzacţionare pe bursa din România.
- Bugetul alocat: Schema de ajutor este alcătuită dintr-un buget total de 35 milioane EUR, reprezentând un ajutor financiar de cel mult 8% din valoarea subscrierilor la oferta publică iniţială primară. Acest plafon este limitat la suma de 200.000 EUR (fără TVA) per companie în scopul listării pe Piaţa Principală a BVB (piaţa reglementată), respectiv 25.000 EUR (fără TVA) per companie în ceea ce priveşte listarea pe Piaţa AeRO a BVB (sistemul multilateral de tranzacţionare). Respectarea plafonului de minimis are în vedere o “întreprindere unică”, aşa cum este aceasta definită în cuprinsul schemei.
- Cheltuieli eligibile: Sunt eligibile cheltuielile privind activităţile care (i) au ca scop admiterea la tranzacţionare a întreprinderilor, în conformitate cu condiţiile BVB, pe oricare dintre segmentele de piaţă disponibile şi care (ii) respectă condiţiile de eligibilitate din schema de ajutor de minimis.
- Durata schemei de ajutor: Schema este administrată de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, iar perioada de depunere (online) a solicitărilor de finanţare este cuprinsă între 06.03.2023-06.04.2023. În ceea ce priveşte încheierea contractelor, semnarea va avea loc pe bază continuă, în funcţie de fiecare proiect în parte depus, termenul limită fiind 30.07.2023. Dorim să punctăm că semnarea va avea loc în limita bugetului alocat proiectelor, schema de ajutor aplicându-se până la epuizarea bugetului alocat, dar nu mai târziu de data de 30.06.2025. Plata ajutorului de stat se va efectua până la data de 31.12.2026.
După cum se poate observa mai sus, cheltuielile eligibile reprezintă o gamă largă de costuri aferente listării, şi anume atât (i) cheltuieli directe aferente procesului efectiv de atragere de capital (de ex. promovarea ofertelor de strângere de capital), cât şi (ii) cheltuieli indirecte care, deşi nu vizează procesul propriu-zis de listare, sunt menite să stabilească un cadru corporativ care să facă faţă rigorilor de reglementare aferente statutului de companie listată (de ex. costuri legate de educaţia profesională a angajaţilor societăţilor).
Sprijinirea listărilor prin PNRR vine într-un punct de cotitură pentru BVB, ţinând cont de elementele de volatilitate venind atât dinspre Est (de ex. conflictul din Ucraina) cât şi dinspre Vest (de ex. recenta prăbuşire a Silicon Valley Bank din SUA). Astfel, urmează să vedem în ce măsură se poate menţine efervescenţa indicată prin datele de tranzacţionare aferente anului 2022, ce au fost publicate de BVB în ianuarie 2023. Reiese din aceste date că în anul 2022 – în pofida faptului că pandemia de Covid-19 şi războiul din Ucraina au avut un impact negativ asupra randamentelor instrumentelor financiare (toţi indicii BVB încheindu-se pe minus) – au fost tranzacţionate instrumente financiare în valoare totală de peste 24 miliarde RON (11% mai mult decât în 2021). Mai mult, adâncimea pieţei a înregistrat un progres important, lichiditatea medie zilnică atingând un nou maxim istoric: 95,6 milioane RON, adică plus 11% faţă de 2021. Nu am putea închide aceste statistici fără a vă atrage atenţia asupra celor 42 de runde de finanţare având o valoare totală de 1,9 miliarde EUR sau asupra faptului că numărul investitorilor a ajuns la 133.000 (versus 82.000 la finalul anului 2021), maxim absolut pentru piaţa de capital românească.
Ţinând cont de faptul că cheltuielile de listare pot ajunge la sute de mii de EUR, în mod special în cazul listărilor pe Piaţa Principală a BVB, ne aşteptăm ca în anumite cazuri suma oferită pentru finanţarea cheltuielilor să fie insuficientă. În alte cuvinte, cheltuielile unor listări de amploare pe BVB nu vor putea fi acoperite decât parţial prin intermediul PNRR. Şi legiuitorul a anticipat (în mod realist) posibilitatea acestui deznodământ, existând în Ordinul 348/2023 o prevedere expresă conform căreia cheltuielile aferente costurilor de listare, care depăşesc valoarea maximă eligibilă a ajutorului financiar nerambursabil din PNRR, trebuie să fie suportate de către beneficiar. În lumina celor de mai sus, este clar că, în anumite cazuri, acoperirea cheltuielilor prin PNRR s-ar putea să nu fie un factor determinant în privinţa deciziei listării sau nu (alţi factori precum magnitudinea sumelor strânse de la investitori având o pondere mult mai mare). Cu toate acestea, deşi PNRR nu reprezintă garanţia că în viitorul apropiat va fi lansat un număr considerabil de listări pe bursă, procesul de listare poate intra pe radarul stakeholderilor din pricina diminuării parţiale a costurilor listării.
Finanţarea listărilor prin PNRR este, astfel, un element complementar în adâncirea pieţei de capital româneşti. Pe de altă parte, dacă această măsură este combinată cu măsuri interne şi externe potrivite, PNRR poate cataliza iniţiativele pieţei care sunt deja în derulare.
Deşi nu ne aşteptăm ca PNRR, singur, să producă mişcări tectonice pe bursa românească, planul reprezintă totuşi o veritabilă mână de ajutor, ce poate fi complementară celorlalte măsuri promiţătoare în derulare.
Material redactat de Günay Duagi, Senior Managing Associate, şi Raul Dimitriu, Managing Associate, KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii SPARL
