Opinii

Impactul autonomiei strategice europene asupra României

Opinii primite la redacţie

Impactul autonomiei strategice europene asupra României

Autor: Dan Luca, Radu Oprea

24.01.2024, 11:00 524

Odată cu reconfigurarea globalizării şi concurenţa mai puternică din partea ţărilor emergente, prosperitatea economică pe termen lung a Europei va depinde de puterea bazei sale industriale şi sociale. Nevoia tot mai mare pentru Europa de a-şi spori autonomia şi de a-şi reduce dependenţa de alţii în domenii strategice au creat dezbateri la nivelul UE, dar şi în rândul ţărilor membre. Desigur, avem reguli stricte referitoare la competiţie, important fiind să nu distorsionăm piaţa internă existentã de peste 30 de ani. Autonomia strategică a UE a devenit însă treptat un proiect politic cu implicăţii majore asupra politicilor sectoriale, dar şi a dezvoltării unei politici industriale moderne.

Uniunea Europeană a ataşat principiului autonomiei strategice şi pe cel al deschiderii, oferind garanţia că noua geoeconomie globală nu poate fi închisă sau artificial protejată, respectiv că UE va rămâne deschisă comerţului şi investiţiilor şi se va proteja de eventuale decizii care să izoleze Europa de pieţele sale externe.

Dat fiind potenţialul Europei, momentul geopolitic şi social, este o oportunitate atât pentru Europa cât şi pentru România de a-şi contura propriul curs pe scena globală, asumându-şi rolul de leader în anumite aspecte legate de autonomia strategică europeană.

Digitalizarea informaţiilor creşte nivelul de credibilitate şi oferă pieţelor mai puţin dezvoltate oportunităţi de parteneriate şi dezvoltare. Cu condiţia ca etica să însoţească pas cu pas sectorul IT. În tot acest context ţările Uniunii îşi propun să dezvolte un plan european de capacitate de producţie autohtonă, în sectoare cheie: de la cel digital la cel al industriei de apărare. 

Este nevoie, de exemplu, ca europenii să abordeze lacunele de capacitate militară din cadrul NATO şi UE. Conceptul de autonomie strategică a UE nu este o provocare pentru SUA sau NATO, ci un efort de a consolida împreună capacităţile europene de apărare.

Economiile moderne cu lanţuri valorice lungi nu pot funcţiona pe termen lung fără o aprovizionare sigură, competitivă şi ecologică cu materii prime. Extracţia internă de materii prime în UE ar trebui să fie sprijinită politic şi financiar, iar aprovizionarea din ţări terţe ar trebui diversificată. Ţara noastră are zăcăminte de resurse aflate pe lista recent actualizată a materiilor prime strategice. Este nevoie acum de cooperare interinstituţională şi de o comunicare continuă între autorităţi şi actorii industriali. Este esenţial ca în sectorul privat românesc să existe interes şi specialişti cu know-how în domeniu care să ştie să aplice pentru proiecte majore de investiţii. E fundamental să avem o viziune integrată a pieţii extractive şi a celei de prelucrare.  

Dacă avem un mecanism performant de contextualizare europeană, având în vedere interdependenţele rezultate din statutul de membru UE al României, identificăm segmente pentru dezvoltarea economicã a României. Referindu-ne la aparatura medicală, de exemplu, putem să dezvoltăm o puternică componentă românească, parte din producţia europeană. Competiţia cu SUA şi India e mare, dar UE trebuie să conceapă o strategie clară în următorii cinci ani.

Gândurile cetăţenilor europeni nu se îndreaptă doar către stările şi trăirile prezente, ci şi către viitor, întrebându-se ce se va întâmpla în perioada următoare. Cetăţenii sunt interesaţi de viitoarea agendă politică europeană 2024-2029, de felul în care politicile europene le vor afecta viaţa individuală şi comunitară.

La mai mult de şase decenii de la constituirea sa, spaţiul comunitar  parcurge, în perioada actuală, o nouă etapă marcată de riscuri şi incertitudi generate de situaţia geopolitică şi economică. Efectele pandemiei de Covid-19, ale conflictului militar de la graniţã, ale procesului de înlocuire treptată a surselor de energie convenţională cu cele regenerabile au scos la iveală o serie de vulnerabilităţi sistemice cărora Uniunea Europeanã trebuie să le facă faţă şi care îi diminuează competitivitatea în plan global.

România, ca parte a Uniunii Europene, are, şi mai mult decât înainte, şansa unei noi dinamici, a unei noi perspective, a unei noi poziţionări, a unei noi dimensionări – una europeană, în sens asumat. Este şansa unui actor mai implicat pe scena evenimentelor mondiale, nu doar aceea de observator mai degrabă – la nivel politic, social, cultural, economic.

 
 

Radu Oprea este Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

 

Dan Luca este expert în problematici europene cu o vastă experienţă la Bruxelles. Este autorul cãrţii “Mapping the Influencers in EU Policies”.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO