Opinii

Impactul contextului european asupra României în anul 2015

Impactul contextului european asupra României în anul 2015

Autor: Dan Luca

18.12.2014, 12:45 585
Este oficial “Anul european al dezvoltării”, dar din punct de vedere politic apropierea de alegerile programate în Marea Britanie (luna mai) vor intensifica   tensiunile legate de raportarea Regatului Unit cu Uniunea Europeană şi chiar   apartenenţa Londrei la Uniunea Europeană.  
 
Anul 2014 a început cu “neliniştea” naţionaliştilor privind accesul liber al românilor   (şi bulgarilor) pe piaţa muncii în ţările UE, aplanate în următoarele luni, dar totuşi   anul se termină cu aceleaşi discuţii, axate acum mai mult pe limitarea numărului de   emigranţi.  
 
Dacă anul 2014 a fost anul alegerilor noilor feţe din cadrul instituţiilor europene, anul   2015 trebuie să fie un an de acţiune. Va fi crucial modul de abordare al crizelor, că e   vorba de Rusia, de somaj, migraţie, Statul Islamic, sau luările de poziţie în domeniul   energiei. Sistemul european va intra într-o viteză accelerată, pe de o parte din cauza   noii echipe instalate în Piaţa Schuman, dornică de a-şi promova proiectele, pe de altă   parte din cauza “evoluţiei sistemului european”, impact direct al dezbaterii despre   viitorul instituţiilor europene.  
 
Noua Comisie Europeană va lansa mecanismul de reindustrializare a UE, concomitent   cu digitalizarea. Este de notorietate proiectul beatificat deja de către cancelarul   Merkel, revoluţia industrială 4.0. Analiştii sesizează o consolidare indirectă a puterii   Germaniei în UE. Franţa e tot mai tăcută, de unde şi senzaţia că între cele două   fondatoare ale UE s-ar putea crea o prăpastie.   Prezenţa României în cadrul Uniunii Europene, coroborată cu acordurile   parteneriatelor pe care le are cu NATO sau parteneriatul strategic cu SUA, vor   impune o poziţionare foarte clară, luând în calcul atât oportunităţile, cât şi pericolul.  
 
Trebuie să subliniez de asemenea din nou importanţa unei comunicări mai coerente,   ca ţară, inclusiv la Bruxelles, profitând mai mult de “aurul albastru” al României din   capitala UE, românii din Bruxelles-ul european. Reprezentarea României în structura   comunitarã trebuie intensificată, mai ales în perspectiva preşedenţiei UE din a doua   jumătate a anului 2019. România trebuie să-şi consolideze reprezentarea sectorului   privat românesc în polul legislativ Bruxelles, având în vedere particularităţile   economiei naţionale.  
 
În altă ordine de idei, România rămâne în continuare în afara spaţiului Schengen,   discuţie ce nu va fi reluată înainte de primăvara anului viitor.  Să nu uităm de rolul pe care îl poate avea România în aderarea Moldovei la Uniunea   Europeană. Acordul de asociere a Republicii Moldova cu UE odată semnat, permite  Chişinăului să îşi depună în a doua jumătate a anului 2015 cererea de aderare.  
 
În urma alegerilor din noiembrie 2014, liderii europeni au declarat că Moldova va   rămâne un partener de încredere cu care vor coopera pentru obţinerea tuturor   beneficiilor Acordului de Asociere în interesul tuturor cetăţenilor. Deja la sfârşitul   anului 2014 Republica Moldova primea sprijinul Parlamentului European pentru a   exporta fructe pe piaţa europeană, fiind scutită de taxele vamale.
 
 Dan LUCA este Directorul Institutului EurActiv din Bruxelles şi fondator, în 2003, al   Clubului “România-UE” Bruxelles. Este autorul a trei cărţi despre România afacerilor   europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Deţine un doctorat în   Relaţii Internaţionale şi Studii Europene şi e profesor asociat la facultăţi de profil din   Bruxelles, Bucureşti şi Cluj.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels