Din postura de stat membru al Uniunii Europene, România trebuie să urmărească atent schimbările în materie de legislaţie şi practică fiscală care au loc la nivel comunitar, dar şi global. Sunt multe evenimente care au loc chiar acum sub ochii noştri şi care vor schimba modul de funcţionare a sistemelor fiscale din întreaga lume.
În vara anului trecut, Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) a dat publicităţii un plan de acţiune denumit Base Erosion and Profit Shifting (BEPS) – menit să conducă la reducerea tendinţei corporaţiilor multinaţionale de a transfera profituri către jurisdicţii cu impozitare redusă. Planul a atras atenţia asupra modificărilor legislative care trebuie introduse in 3 direcţii: coerenţa impozitării directe la nivel internaţional, realinierea taxării luând în considerare substanţa economică şi transparenţa, însemnând claritate legislativă şi predictibilitate. Măsurile cuprinse în raportul BEPS vor schimba modul in care se vor derula afacerile intr-un context global, inclusiv practicile de afaceri şi cele fiscale ale companiilor din România.
La începutul acestui an, OECD a emis un nou document Transfer Pricing – Country by Country Reporting urmând liniile trasate la punctul 13 din planul de acţiune BEPS. Acesta propune ca dosarele de preţuri de transfer să cuprindă si o raportare cu privire la veniturile , profiturile si taxele plătite de fiecare entitate din tarile intre care s-au făcut tranzacţii intre părţi afiliate precum si orice plăţi de servicii, dobânzi şi redevenţe între companiile din acelaşi grup.
Deci informaţiile cu privire la veniturile care se realizează intr-o anumită ţară printr-o tranzacţie intragrup realizată de o companie rezidentă în altă jurisdicţie şi felul în care au fost acestea impozitate vor fi transparente pentru autorităţile fiscale din cele două ţări. Aceasta înseamnă ca daca o tara considera ca nu a primit impozitele aferente veniturilor realizate de către rezidentul lui in mod corect poate automat sa le ajusteze.
Mediul de afaceri a răspuns acestei iniţiative a OECD transmiţându-se până în prezent peste 1300 de pagini de comentarii adresate modificărilor propuse cu privire la dosarul preturilor de transfer, cat si la sistemul de raportare.
In acelaşi sens, al întăririi transparentei la nivel internaţional, OCDE a emis in februarie anul acesta un Standard de raportare prin care se doreşte implementarea unui sistem automat de schimb de informaţii între autorităţile fiscale. Asemenea raportului FATCA („Foreign Account Tax Compliance Act”), este continuată tendinţa de desecretizare a taxării cu un impact direct asupra instituţiilor financiare. Aceste informaţii vor viza veniturile realizate de nerezidenţii unei ţări – care au plasamente în diferite instituţii financiare şi care nu au fost impozitate în ţara lor de rezidenţă. Se doreşte ca acest sistem să fie implementat începând cu 2017.
Presiunea externa asupra secretului bancar a fost resimţită încă din iunie 2011 când Elveţia începuse negocieri cu Germania şi Marea Britanie privind impozitarea activelor şi câştigurilor de capital ale cetăţenilor acestora din urmă. La momentul actual, Elveţia a început sa adopte măsuri (i.e. White Money Strategy) pentru prevenirea spălării de bani şi, în acelaşi timp, pentru creşterea transparenţei în ceea ce priveşte veniturile realizate de nerezidenţi, clienţi ai băncilor elveţiene, precum si monitorizarea nivelului la care aceştia îşi îndeplinesc obligaţiile fiscale în ţara lor de rezidenţă.
In acelaşi spirit de realiniere a taxării la nivel internaţional şi de creştere a transparenţei fiscale, Comisia Europeană a solicitat unor ţări precum Luxemburg, Olanda şi Irlanda informaţii cu privire la soluţiile fiscale individuale acordate companiilor şi regimurile fiscale favorabile aplicabile drepturilor de proprietate intelectuala.
Pe 17 martie anul curent, un alt document dat publicităţii vizează chestiunea folosirii tratatelor de evitare a dublei impuneri pentru obţinerea de beneficii in circumstanţe nepotrivite . În traducere liberă, documentul propune modificarea tratatelor de evitare a dublei impuneri cu introducerea unei clauze de limitare a beneficiilor. Dacă cel care primeşte venitul nu este beneficiarul efectiv al acestuia si doar foloseşte o ţară pentru a tranzita prin aceasta o tranzacţie şi a folosi tratatul de evitare a dublei impuneri în acest scop atunci acel tratat nu îi este aplicabil.
Se pare ca Germania consideră deja să limiteze deductibilitatea cheltuielilor plătite către companii care nu au substanţă economica sau activitate economica sau a deductibilităţii cheltuielilor dacă acestea nu sunt taxate ca venituri în celălalt stat.
Măsurile pe care le-am menţionat mai sus sunt la nivel global (OECD), însă la nivelul UE se aşteaptă măsuri similare. Modificarea directivei europene cu privire la companiile mamă şi filiale cu introducerea unor reguli antiabuz pentru tranzacţii artificiale şi, din 1 ianuarie 2015, intrarea in vigoare a unei directive europene ( transpusa deja in legislaţia românească) care în esenţă introduce schimbul automat de informaţii pentru anumite categorii de venituri precum cele din muncă, remuneraţii acordate administratorilor, pensii, venituri din bunuri imobile obţinute de persoanele fizice începând cu anul 2014 – adică oriunde sunt obţinute acestea in spaţiul UE vor fi transmise automat autorităţilor fiscale.
In acest sens a fost introdusa obligaţia plătitorilor de venituri de natura celor de mai sus de a depune o declaraţie privind veniturile plătite fiecărui beneficiar care este rezident al altor state membre ale Uniunii Europene, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat. In plus contribuabilii rezidenţi ai altor state membre ale Uniunii Europene care obţin venituri din proprietăţi imobiliare situate în România au obligaţia să depună o declaraţie privind veniturile realizate până în data de 25 mai a anului curent, pentru anul precedent.
Toate aceste documente emise sunt încă în dezbatere publică, multe dintre ele nefiind pe placul mediului de afaceri pentru că introduc reguli anevoios de implementat. Este clar însă că măcar o parte dintre acestei noi reguli vor fi introduse, iar acest lucru va schimba fundamental felul în care funcţionează regulile de impozitare la nivel global. Este momentul să începem să ne pregătim pentru aceste schimbări ale legislaţiei fiscale internaţionale şi să evaluăm impactul pe care l-ar putea avea pentru companiile locale, dar şi pentru veniturile bugetare ale României.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
