• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Opinii

Mihaela Mitroi, PwC: Trecerea contribuţiilor sociale şi de sănătate în sarcina angajatului – ca la noi, la nimeni?

Mihaela Mitroi, PwC: Trecerea contribuţiilor sociale şi de sănătate în sarcina angajatului – ca la noi, la nimeni?

Autor: Mihaela Mitroi, PwC România

18 iul 2017 1684

De curând, Guvernul a anunţat intenţia de modificare a sistemului de impunere a contribuţiilor sociale. Programul prevede ca totalul contributiilor (care se vor reduce la 2 de la 6) urmează să scadă de la 39,25%, cât este în prezent, la 35%. Desigur, intenţia de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale şi de sănătate (care în România sunt la un nivel ridicat comparativ cu celelalte state membre UE) nu poate decât să bucure mediul de afaceri. La rândul meu am susţinut în repetate rânduri necesitatea reducerii acestor cote de contribuţii pentru a încuraja crearea de locuri de muncă în ţară.

Pe de altă parte, programul prevede şi trecerea responsabilităţii plăţii CAS şi CASS exclusiv în sarcina angajatului, angajatorului ramandu-i doar sarcina retinerii acestora din salariul brut si virării la bugetul de stat.

Or acest lucru, nu se întâmplă în niciun alt stat membru al Uniunii Europene. Se poate argumenta că nu trebuie întotdeauna ca România să urmeze neapărat modelul european, însă ideea de a trece contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului nu este aplicată nicăieri în Europa întrucât implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii acestora susţinerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem (ex. elevi, studenti, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuţiei).

În medie, la nivel european, contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor. Potrivit calculelor PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuţiilor angajaţilor este de doar 13,35%. Iată deci că Executivul doreşte să crească nivelul contribuţiei angajaţilor în România la aproape de 3 ori media europeană şi să elimine contribuţia angajatorului.

Pentru ca angajaţii sa nu fie afectaţi de aceasta creştere a poverii fiscale in sarcina lor, angajatorul ar trebui sa le crească salariile brute, potrivit programului cu 22,75%, iar oficialii dau asigurări că salariile nete nu vor fi afectate. Aşa să fie oare?

Problema este însă că, potrivit prevederilor legale actuale  angajatorii din mediul privat nu pot fi obligaţi să modifice nivelurile salariale, decât pentru salariaţii plătiţi la nivelul salariului minim  pe economie, contractele de muncă având  înţelegeri private, iar statul nu poate impune modificarea acestora fără acordul părţilor.

Poate că o parte dintre angajatori vor înţelege să transfere  acest cost suplimentar  care va reveni  angajaţilor, prin creşterea salariilor  însă nu este obligatoriu ca acest lucru să se întâmple în toate cazurile. Astfel, pot aparea situatii in care angajatii vor avea un salariu net mai mic decat in prezent cu circa 22%. La un calcul simplu, un angajat (să presupunem, pentru simplificare, din categoria celor scutiţi de impozit)  care câştigă în prezent  4000 lei brut, va avea un venit net de 2600 lei faţă de 3340 lei cât are în prezent, dacă angajatorul nu-i va mări salariul.

Totodată, se remarcă diferenţele evidente dintre modul de aşezare a contribuţiilor pe veniturile din muncă în comparaţie cu veniturile din activităţi independente, ceea ce contravine principiului echităţii invocat de acelaşi program. Aceasta echitate ar putea fi, însă,  asigurată prin măsuri precum revenirea la plafonarea bazelor de calcul a contribuţiilor sociale pentru veniturile din salarii, plafonare care ar trebui să fie la nivelul de 3 salarii medii.

Nu pot să nu mă întreb de ce într-o perioadă de creştere economică venim cu astfel de iniţiative care riscă să bulverseze mediul de afaceri. Mi-aş dori să existe un dialog real între autorităţi şi mediul de afaceri, iar aceste iniţiative fiscale să fie mai întâi discutate cu specialiştii, făcute nişte analize de impact temeinice şi apoi vehiculate în spaţiul public. Pentru că nu este în avantajul nimănui, iar dacă semănăm incertitudine cu siguranţă nu vom culege dezvoltare şi creştere economică sustenabilă.

Mihaela Mitroi este Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România

Principalele valute BNR - ieri, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867