Aproape jumătate dintre cetăţenii statelor europene nu ştiu cui să se adreseze pentru a raporta actele de corupţie de care iau cunoştinţă, potrivit unui studiu efectuat de Comisia Europeană, iar doar 15% dintre cetăţenii europeni ştiu că există reguli care le oferă protecţie în cazul în care iau atitudine şi raportează încălcările.
Lucrurile urmează să se schimbe, însă. Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 7 octombrie 2019 o directivă privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale legii, directivă care a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în data de 26 noiembrie 2019.
Potrivit acestei directive, în următorii ani, vor apărea noi obligaţii pentru companiile care au peste 50 de salariaţi. Acestea vor trebui să asigure o protecţie mai mare celor care fac sesizări privind neregulile privind desfăşurarea activităţii, cunoscuţi sub denumirea de „avertizori de integritate” (whistle-blowers).
Ce înseamnă însă efectiv această protecţie şi de când se vor aplica noile reguli? Vom trata aceste aspecte mai jos, după ce vom indica, pe scurt, cum stau lucrurile în România în acest domeniu.
Cadrul legal din România
În prezent, în România protecţia avertizorilor este reglementată doar în sectorul public, prin Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii, lege care se aplică personalului autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia centrală sau locală, inclusiv societăţilor naţionale cu capital de stat. Legea reglementează avertizările în interes public, oferind protecţie personalului care efectuează astfel de avertizări. Consecinţa este că avertizorii nu pot fi sancţionaţi direct sau indirect pentru neregulile sesizate.
