Desi previzibila, confirmarea ratingului BBB- este o veste foarte buna (“minusul” ne inerveaza un pic), chiar daca indicativul este ultima treapta recomandata investitiilor.
Nu ar trebui sa fie o surpriza nici prognoza continuarii cresterii PIB-ului Romaniei peste cel al spatiului comunitar datorita unui mix dintre un efect de baza si un teribil decalaj de convergenta.
Romania va creste intotdeauna mai repede decat restul uniunii, mai ales acum, cu toate finantarile care asteapta sa fie inglobate – vom creste chiar si dupa ce va disparea efectul greedflatiei din 2022 si se va ajunge la fundul sacului cu bani negri care sunt parte din cultura noastra.
Ne aflam in cea mai fasta perioada din ultimii zece in ceea ce priveste evaziunea fiscala, munca la negru si coruptia marunta, dar mergem mai departe, ne facem ca nu le vedem – le vad insa marile capitale europene si ca efect ne trateaza ca pe o tara periferica, ca pe o colonie plina de slabiciuni si de aceea usor de exploatat. Romania intr-un fel sau altul trebuie dirijata si impinsa de la spate, trebuie sa i se spuna ce are de facut, trebuie pusa la colt.
E doar vina noastra.
Dar daca ne vin finantarile in cele din urma, este in regula.
Eu as pune pariu pe un A (chiar si cu “minusul“ care ne inerveaza) pentru 2025 daca proiectul de reforma bugetara si consolidare fiscala a lui Marcel Ciolacu va functiona.
Sunt vibratii si emotii cu privire la cele 50 de pagini de modificari fiscale ale premierului. Multi spun ca nu vor trece pentru ca a inceput o miscare complicata de intalniri secrete intre oameni de afaceri si politicieni si alti binevoitori care doresc propasirea economiei Romaniei sustinand ca pentru propasirea economiei Romaniei din cele 50 de pagini este bine sa ramana 5, maximum 10. Probabil ca cine va reduce 50 de pagini la 5, maximum 10, va castiga alegerile din 2024.
Revenind la Fitch, cred ca merita inca o data sa le multumim romanilor, maghiarilor, germanilor, asiaticilor si altor nationalitati care muncesc zi de zi si care platesc toate taxele, impozitele si contributiile, desi vad ca banii, in multe ocazii, nu sunt utilizati asa cum trebuie si intarzie sa apara in jurul nostru scoli, spitale si strazi.
Si, in timp ce multumim cu recunostiinta romanilor, maghiarilor, germanilor, asiaticilor si altor nationalitati care muncesc zi de zi si isi platesc toate taxele, impozitele si contributiile, cred ca merita sa impartasim cu ei cateva lucruri simple, adevarate, importante, din viata de fiecare zi.
Simbolic, ca sa ramana in memorie: fiecare 100 de lei inseamna o zi.
Fiecare 100 de lei care nu sunt platiti catre CASS, datorita cine stie carui sistem de scutire, inseamna o zi de viata mai putin pentru bolnavii de cancer.
Fiecare 100 de lei care nu sunt platiti ca si impozit pe venit sau profit, datorita cine stie carui sistem de scutire sau de scamatorie fiscala, inseamna o zi de scoala pierduta de copiii defavorizati, care abandoneaza scoala in cele din urma.
Fiecare 100 de lei de evaziune fiscala sau munca la negru inseamna o zi in care varstnici, dupa 30 de ani de serviciu, trebuie sa stea cu mana intinsa la familie, prieteni si vecini.
Fitch si marile capitale europene nu vad fiecare zi din viata romanilor – noi insa o vedem.
