• Leu / EUR4.6540
  • Leu / GBP5.1867
  • Leu / USD4.1197
Opinii

Opinie Florin Luca, CEC Bank: Rolul Statului, băncilor şi circulaţiei capitalurilor în reducerea decalajelor faţă de Europa Occidentală

Opinii primite la redacţie

Opinie Florin Luca, CEC Bank: Rolul Statului, băncilor şi circulaţiei capitalurilor în reducerea decalajelor faţă de Europa Occidentală

Autor: Florin Luca

22 nov 2018 528

Perioadele de crestere economica ii fac pe oameni mai increzatori. Viitorul este vazut cu serenitate. Sunt lansate proiecte de anvergura. Investitiile si cheltuielile sunt pe masura. Societatea accepta institutiile democratice si politicile economice liberale. Se pune accentul pe rationalitate si obiectivitate. Lucrurile se schimba insa radical atunci cand vorbim despre descrestere economica, cand moralul populatiei scade. Indoiala, lipsa de securitate si neincrederea imping oamenii catre comportamente radicale si catre un lider care-i protejeaza.

Astfel de „turbulente” traim si in Romania, chiar daca tara noastra afiseaza o crestere economica fara precedent. Dimensiunea comportamentelor sociale din Romania este „anticiclica”. Romanii au in momentul de fata comportamente specifice societatilor aflate in perioade de descrestere economica: devin intoleranti, au pozitii din ce in ce mai radicale si atitudini polarizate. O parte din explicatii pleaca de la faptul ca, la noi, cresterea economica nu a adus de-a lungul anilor si o crestere semnificativa a nivelului de trai pentru majoritatea populatiei. Decalajele fata de lumea occidentala pe care ne-am dorit-o atat, persista.

Dar ce trebuie facut pentru ca aceste decalaje sa se reduca intr-un timp rezonabil de 10-15 ani

Raspunsurile punsurile aici nu sunt deloc simple, dar ele pot fi gasite la interferenta a trei factori:

  • Rolul Statului;
  • Bancile si lumea financiara;
  • Circulatia capitalurilor.

1. Rolul Statului. Care trebuie sa fie pe viitor principalele ingrediente ale implicarii Statului in asigurarea succesului economiei romanesti?

In primul rand oamenii. Afacerile au succes atunci cand persoanele potrivite sunt la locul potrivit. Aici sunt doua intrebari fundamentale:

  1. Unde ii gasim ?
  2. Cum ii formam ?

In legatura cu prima intrebare. Unde ii gasim? Datele demografice arata ca aceasta va fi cea mai mare problema a Romaniei in urmatorii ani. 5 milioane de romani sunt in strainatate, cei mai multi dintre ei sunt in perioada activa. Nu se stie cati dintre ei se vor mai intoarce sa lucreze in economia romaneasca. Nevoile economiei romanesti pe termen mediu si lung nu vor mai putea fi acoperite de resursele umane pe care le va da tara noastra. Toate studiile demografice vorbesc despre acest lucru. Pentru a avea pe termen mediu forta de munca pe care ne-o dorim, va trebui sa acceleram procesul de atragere a romanilor din strainatate si, mai mult decat atat, sa deschidem cat mai repede portile imigratiei. Nu vad alte solutii.

Dupa aceea, ne trebuie un sistem de invatamant orientat catre satisfacerea nevoilor companiilor si inovatie. Atragere de si mai multi studenti straini. Clustere sustinute de parteneriate intre marile corporatii, autoritatile publice si universitati.  Scoli profesionale.

Dincolo de claritatea, stabilitatea legislativa si fiscala, ACESTA este locul unde Statul trebuie sa interfereze cel mai mult cu marile corporatii.

In Romania, rolul Statului referitor la aceste demersuri este acum inlocuit de ONG-uri. Cred ca Statul trebuie sa sprijine aceste ONG-uri si pentru unele dintre ele sa devina chiar principalul finantator.

Dupa aceea, avem nevoie de un Stat si institutii puternice. De Institutii, legi si mecanisme institutionale ce acopera in mod eficient functiile regaliene si de servicii ale Statului, de oameni de stat care servesc si reprezinta Romania.

Inspirandu-se din Keynes, asa cum au facut-o toate tarile vestice in perioada lor de crestere economica solida, Statul Roman trebuie sa-si faca simtita prezenta dincolo de alimentarea cresterii consumului si politicile monetare. El trebuie sa fie capabil sa creasca durabil economia prin proiecte / investitii nationale de anvergura in invatamant, infrastructura si sanatate. Este momentul sa trecem la o viteza superioara in anumite industrii si acest lucru nu este posibil fara implicarea Statului. Asa cum se face de foarte multe ori si in tarile occidentale, cred ca Statul trebuie sa-si asume riscul de a deveni actionar in mari companii si start-up-uri din industriile energetica, agroa-alimentara si IT, facand apel la cei mai de succes antreprenori din domeniu si punand accentul pe integrarea lantului valoric si concentrarea capitalului. Industria IT este in momentul de fata singura industrie in care Romania poate sa aiba o magnitudine internationala mai mare decat si le permit economia, diplomatia sau armata sa.

Aceste proiecte trebuie sa fie acompaniate de un cadru institutional ce incurajeaza antreprenoriatul la cel mai de jos nivel.

Pentru ca o economie nu se face doar din pix, prin decret, la un partid, la Guvern, Ministerul Finantelor sau la BNR, ea este inainte de toate un fenomen social ce se transforma organic. Avem deci nevoie de legi si directive mai putine si mai simple si de mai multa prezenta, resurse si animare pe teren.

Daca dorim sa avem o magnitudine internationala pe plan economic, reprezentantii autoritatilor trebuie sa « vanda » produsele romanesti si sa sustina in mod profesionist antreprenorii romani in strainatate. Sustinerea Camerelor de Comert, unificarea Ministerului Afacerilor Externe cu activitatile de Comert Exterior de la Ministerul Economiei, crearea si animarea unei veritabile institutii destinate comertului exterior, cat si formarea personalului acestor institutii ar fi premise bune pentru crearea unor sinergii foarte importante intre Economie si Diplomatie.

Pe de alta parte, in ceea ce priveste investitiile straine, este esential sa fie mai bine vandute avantajele de care poate beneficia un investitor in Romania. Aici se observa la noi o totala ruptura intre initiativele centrale si locale, unde primariile au ajuns un fel de stat in stat.

Dar pentru a ajunge unde isi doreste, Romania trebuie sa-si gestioneze cu multa metoda si datoria publica.

Stim cu totii ca exista o legatura intima intre geopolitica si datoria publica . Increderea pietelor se bazeaza mai mult pe factori subiectivi, emotionali, decat pe respectarea cu strictete a unor indicatori macroeconomici. De multe ori, daca ai un comportament de looser, esti tratat ca atare. Acest lucru a fost insa destul de putin luat in calcul la noi, unde se trece usor de la slugarnicie la un suveranism de carton.

Datoria publica este cu atat mai sustenabila cu cat este finantata din resurse si economii interne. Am vazut ca o astfel de orientare a inceput sa capete contur in ultimele luni. Demersul trebuie insa tratat cu prudenta, pentru a nu afecta lichiditatea de pe piata interbancara.

Datoria publica poate alimenta cresterea economica. Este insa foarte important ca activele finantate prin datorie publica sa creasca valoarea activelor de care vor beneficia generatiile viitoare. Cresterea datoriei publice pentru finantarea cheltuielilor bugetare curente nu trebuie sa fie acceptata.

2Bancile si lumea financiara

Bancile din Romania, fiind detinute in cea mai mare proportie de corporatii financiare internationale, au politici de risc si reguli de finantare impuse de grupurile-mama. Micii intreprinzatori locali sunt din acest punct de vedere cei mai defavorizati.

Pe de alta parte, marile investitii industriale, finantarea proiectelor de infrastructura in regim de Parteneriate Public-Private (PPP) sau concesiuni necesita credite cu maturitati de 15-20 de ani, iar in Romania foarte putine banci se angajeaza sau doresc sa finanteze astfel de proiecte pe durate superioare la 10 ani, ceea ce nu se intampla in tarile occidentale.

Dincolo de aspectele tehnice legate de apetitul de risc al bancilor si nivelul slab de capitalizare al companiilor / proiectelor romanesti, identificam si o dimensiune politica. Statul trebuie sa intervina mult mai mult in calitate de pilot / garant / cofinantator pentru incitarea bancilor la finantarea unor proiecte de acest tip si a initiativelor antreprenoriale.

Dar cea mai mare problema este de fapt lipsa unui climat de incredere intre antreprenori si bancheri si Camerele de Comert pot sa joace un rol foarte important aici.

In mediul de afaceri din Romania nu exista incredere si atunci se creeaza decalaje intre oferta de finantare a bancilor si cererile efective ale clientilor…  Sunt astfel multe situatii in care investitii ce se amortizeaza in 10 ani sunt finantate cu credite avand o maturitate de 3-5 ani sau chiar cu linii de credite pe termen scurt (1 an)… Multi antreprenori utilizeaza creditele companiei pentru alte nevoi patrimoniale personale…

Aceasta, dar nu numai aceasta, face ca Romania sa se afle in fata unui mare pericol de blocaj financiar. Ultimele statistici arata ca lipsa unei discipline financiare solide a

 facut ca volumul creditelor comerciale de tip « furnizor » sa se dubleze in ultimii ani la peste 300  miliarde de lei, in timp ce creditele bancare au capatat o dinamica pozitiva doar in ultimele luni. Acum cei mai mari creditori din Economie nu sunt bancile, ci companiile, marii furnizori de produse si servicii. Vad aici un pericol foarte mare, pentru ca sunt din ce in ce mai multe companii si institutii publice ce nu respecta termenele de plata.

Institutiile Statului trebuie sa dea dovada de intransigenta aici, impunand printr-o lege foarte dura respectarea termenelor de plata, asa cum se face in tarile vestice ale Uniunii Europene de multa vreme.

3. Circulatia capitalurilor

Este cunoscuta problematica capitalului romanesc si a inegalitatilor sociale imense generate de evolutia Romaniei din ultimii 30 de ani. Dinamica raportului dintre remunerarea capitalurilor si remunerarea muncii creeaza inegalitati si divergente.

Legile economiei de piata duc la o concentrare din ce in ce mai mare a capitalurilor si averilor, pentru ca randamentele investitiilor au tendinta mereu sa depaseasca ritmul de crestere economica a unei societati. Acest fenomen nu este specific Romaniei. El are o magnitudine mondiala.

Realitatea este ca Romania are o economie fragila, putin competitiva, ultradependenta de partenerii sai strategici si acest lucru ne limiteaza alegerile pe care le putem face.

Dar, in acest context, nimic nu impiedica Romania  sa ia masuri destinate sa incite capitalul sa « lucreze » mai mult in folosul economiei noastre. Este cunoscut ca la nivel mondial marile corporatii si oamenii bogati isi domiciliaza banii in functie de avantajele economice. Statul Roman trebuie deci sa-si faca din multinationale si oamenii de afaceri un aliat si nu un « cal de bataie » din acest punct de vedere.

Capitalurile circula pe Terra precum circula apa in natura. Asa cum apa urmeaza legile gravitatiei si strapunge sau ocoleste orice obstacol, tot asa si capitalurile strapung sau ocolesc constrangerile regulatorilor, urmand o singura lege, legea « terenului profitabil ». Cu cat o tara sau  zona economica va pune mai multe oprelisti profitabilitatii capitalului si liberei sale circulatii, cu atat mai mult capitalul va « ocoli » acea zona. In Era Digitala si a Internetului aceste fenomene s-au accentuat si mai mult. Intrebarea ce se pune acum este : Ce tari sau regiuni vor deveni noile « terenuri profitabile » pentru capital?

Romania trebuie sa stie sa raspunda la aceasta intrebare. Un raspuns ar putea fi, de exemplu, sa se creeze un tratament fiscal privilegiat pentru companiile ce-si domiciliaza lichiditatile in Regiuni defavorizate. Ce-ar fi sa facem un hub de domiciliere a conturilor principale de trezorerie pentru multinationale (cash pooling), cu ajutorul bancilor, intr-un judet defavorizat nu prea indepartat de Bucuresti, de exemplu ? Sau sa oferim facilitati fiscale deosebite oamenilor bogati care-si domiciliaza averea in Romania sau  companiilor ce investesc in proiecte de invatamant, sanatate sau infrastructura sau in zone defavorizate?

Astfel de tratamente exista si in alte tari membre ale Uniunii Europene, precum Belgia, Olanda, Luxemburg sau Irlanda. Rezultatele sunt extraordinare.

Aceste demersuri devin insa mult mai credibile atunci cand legislatia si sistemul fiscal sunt simplificate. Cred ca avem nevoie de un amplu program de simplificare legislativa si fiscala, inclusiv in ceea ce priveste fondurile europene.

In sfarsit, Doamnelor si Domnilor, capitalul nu este doar problema Statului, economistilor, antreprenorilor sau institutiilor financiare. El este in primul rand responsabilitatea fiecarei persoane dornice sa valorifice dimensiunea economica, sociala si politica a vietii sale. Constientizarea acestui lucru ne va permite sa ne recuperam cel mai de pret capital: Demnitatea.

-Text interventie la Conferinta "Romania 2030: Cum recuperam decalajele fata de Europa occidentala?" organizata de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti in data de 21.11.2018 -

Florin Luca, Chief Economist, CEC Bank

 

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6540
Diferență: 0,1183
Ieri: 4.6485
Azi: 4.1197
Diferență: 0,8223
Ieri: 4.0861
Azi: 5.1867
Diferență: 0,2803
Ieri: 5.1722
Azi: 4.1341
Diferență: 0,3666
Ieri: 4.1190