Recunosc că mă număr printre cei care, din comoditate, preferă să folosească plăţile digitale mai tot timpul. Totuşi, anul acesta m-am confruntat deseori cu situaţia în care să trebuiască să „dau o fugă” la bancomat – pentru că, se pare, „cash is king” – în multe locuri din România, dar şi din afara ei. Recent, când mi s-a cerut cash la un magazin de piese auto, cât şi la service, businessuri mici din Bucureşti, nu am fost luată prin surprindere. Pe de altă parte, sunt surprinsă de fiecare dată când ajung la vreo gară din Harghita – Mureş (nu generalizez, am păţit asta de trei ori, în perioade diferite) unde „sunt probleme cu cardul” şi eşti privit ca o persona non grata pentru că încerci să revoluţionezi plăţile CFR. Totuşi, asta se întâmplă şi la alte case şi în alte „pieţe”. Spre exemplu, am fost surprinsă să văd că la un hotel din Bulgaria, pe timp de seară, plăţile cu cardul la barul restaurantului nu erau acceptate deloc (şi nu era un hotel obscur, ci un business „serios”). Dar nu doar la vecinii noştri cunoscuţi pentru faptul că preferă plăţile lichide stau aşa lucrurile – în aeroportul din Napoli am plătit cu 1 euro mai mult un bilet de autocar, doar pentru că am ales să folosesc plata digitală, iar în provincia Emilia-Romagna, Florin Talpeş a inspirat chiar şi un articol în presa internaţională atunci când a plătit cash taxiurile invitaţilor de la un eveniment organizat în parteneriat cu Ferrari (de altfel, chiar el a exclamat atunci, „Cash is king”). Chiar dacă e neplăcut să ţi se impună să porţi cash cu tine, trebuie să nu uităm că, chiar şi în universul plăţilor digitale, nu e rău să deţii şi nişte economii în cash. Cash-ul rămâne cea mai folosită formă de plată şi în pieţele vestice potrivit unui studiu realizat de Banca Centrală Europeană şi publicat la începutul acestui an, 60% dintre cetăţeni vor să aibă în continuare opţiunea să plătească cash. Totuşi, există o evoluţie - în 2016 şi 2019, 79% şi 72% din totalul tranzacţiilor la puncte de vânzare cum ar fi magazinele sau restaurantele erau cash. În 2022, acest procent a scăzut până la 59%. Concluzia BCE, dar şi a noastră, este că un sistem de plăţi sănătos garantează accesul la diferite opţiuni de plată, precum şi libertatea de a alege – avantaje există pentru ambele tipuri de plăţi.
Dincolo de discuţia despre sistemele de plată, să ai bani la tine poate deveni extrem de important în vremuri de criză. „Cash is king” poate să însemne diferite lucruri, ideea centrală a expresiei este că banii sunt mai valoroşi decât alte forme de capital - companiile menţin această idee atunci când deţin lichidităţi pentru a plăti necesităţi imediate cum ar fi achiziţiile de echipamente, tehnologie, plata salariaţilor. Există posibilitatea de eşec pentru o companie mai degrabă pentru că nu are suficiente lichidităţi versus că nu face suficient profit. Să deţii mult cash poate să fie un buffer care te apără împotriva pierderilor financiare şi să permită opţiunea achiziţiei de active cu discount în perioade de dificultăţi economice, de pildă. În climatul economic actual, caracterizat încă de incertitudine, importanţa cash-ului nu poate fi subestimată, oricât de tehnologizaţi suntem. Aşadar, cu cât veţi primi mai multe întrebări legate de plata cu cash – s-ar putea să fie din cauza micilor firme de a simţi acest buffer protector. Apoi, nu ar fi rău totuşi să aveţi un buffer de acest tip şi voi – la fel ca în cazul unei companii, e posibil să fie nevoie de mai multă flexibilitate oferită de lichiditatea „banilor de la saltea” în perioada următoare. ■
Câteva avantaje pentru plăţile cash:
1. Nu există riscul breşelor de securitate -
singura responsabilitate este a deţinătorilor;
2. În mod psihologic, pare că este mai greu pentru oameni să cheltuie bani fizic, decât cu ajutorul cardului. De asemenea, dacă eşti nevoit să mergi la ATM ca să scoţi bani, eşti nevoit să te gândeşti un pic mai mult la cheltuielile pe care le faci;
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro