În cea mai recentă carte a sa, "Think Twice", analistul MichaelJ. Mauboussin sugerează că deciziile cele mai la îndemână nu suntîntotdeauna cele optime.
Una dintre tezele emise în ultima perioadă este aceea călichiditatea excesivă existentă în sistemul bancar asigură cadrulnecesar reluării creditării. În realitate, lichiditatea excesivă petermen scurt nu este o condiţie necesară şi suficientă pentrureluarea creditării. Un demers constructiv constă în asigurareaunei lichidităţi suficiente, nu doar declarativ adecvate, latermene lungi de timp pentru a uşura intermedierea inter-temporală,a micşora volatilitatea implicită şi a încuraja crearea unei curbede dobândă.
Convergenţa ratelor de piaţă cu cele de referinţă reprezintă ocondiţie sine qua non pentru eliminarea problemelor de semnaldistorsionat. Mai mult, sunt necesare semnale clare referitoare larelaxarea condiţiilor monetare în sens larg şi în linie cu opolitică economică direcţionată spre sporirea avuţiei naţionale şinu doar având ca unic scop atingerea unei rate scăzute de inflaţie.O inflaţie redusă nu este un scop în sine, mai ales în cazul încare ne plasăm deja în zona de 3-4%, din care o mare parte estedatorată ajustării preţurilor administrate. În aceste condiţii,orice forţare a vitezei de reducere are un impact negativ masivasupra creşterii economice.
Lărgind contextul discuţiei, condiţiile relevante pentru oevoluţie pozitivă a creditării ţin în cea mai mare măsură de noi şisunt următoarele: mentalitatea de creştere, reducereaincertitudinii, cadrul de reglementare al industriei, arhitecturamacro-economică favorabilă competitivităţii, cererea de credit,educaţia actorilor economici, axe de dezvoltare durabilă şiextinderea surselor de finanţare.
Mentalitatea de creştere reprezintă un meta-nivel şi presupuneînţelegerea ecosistemului economic ca pe un sistem complexadaptativ. Acest demers trebuie privit ca alternativă la abordareastatică care încearcă să conecteze şi să mobilizeze doar resurseleidentificate intern şi să marşeze doar pe reducerea deficitelor.Mentalitatea de creştere utilizează resursele interne şi externe,accelerând învăţarea şi îmbunătăţind performanţa. Un discurs bazatdoar pe fatalităţi, exogenităţi şi vinovaţi nu face decât să reducăşansele de revenire economică a României.
Reducerea incertitudinii privind viitorul economic presupunecreionarea unor posibile suprafeţe de risc. Nu haosul politicmicşorează încrederea investitorilor, ci lipsa unor politicieconomice ce inspiră optimism. Acestea trebuie să transmită oviziune şi traiectorii fezabile de sporire a prosperităţiinaţionale faţă de ceilalţi concurenţi şi nu să fie doar exerciţiide retorică pe tema reducerii deficitelor. Reducerea deficitelorfără o construcţie paralelă a creşterii economice poate genera ospirală negativă auto-susţinută.
Cadrul de reglementare al industriei bancare trebuie să fie înmod consistent propice creditării pe termen mediu şi lung.Elementele suplimentare necesare în acest moment sunt: modificareametodologiei de provizionare pentru a o aduce la standardelecontabile internaţionale (IFRS), modificarea legii insolvenţeipentru a echilibra poziţiile creditatului şi creditorului înprocesul de insolvenţă, rezerva minimă în lei să conveargă la zeropentru a reporni finanţarea în lei şi pentru a decelera euro-izareaşi promovarea unor structuri de dispersie a riscurilor.
Peisajul macroeconomic favorizant pentru sporireacompetitivităţii trebuie să cuprindă şi următoarele: o legislaţieflexibilă a muncii, predictibilitate şi competitivitate fiscalăprivită pe baze naţional relative, un sistem educaţional relevantpentru viitoarele nevoi societale şi nu bazat pe actualeleconstrângeri ori interese, precum şi eliminarea arieratelor prinimplementarea de exemplu a unor platforme multi-agenţi descontare.
Concurenţa în piaţa de intermediere financiară se poate creşteprin acceptarea de noi jucători, specializaţi, şi ideal cuacţionariat local pentru potenţarea capitalului şi a intereselorautohtone. Intermedierea clasică devine desuetă în multejurisdicţii şi prin urmare piaţa ar trebui lăsată să evolueze însalturi, nu doar incremental.
Lipsa personalului calificat se repercutează asupra expansiuniicreditării. Evoluţia recentă a creat o migrare a personaluluibancar către
partea de retail şi a generat o subdimensionare a componenteicorporate. Redimensionarea
forţei de muncă, introducerea de programe de instruire,atragerea românilor emigraţi şi extinderea diferitelor entităţi cuabilităţi alternative în universul financiar accelerează evoluţiape curba învăţării.
Cererea poate fi crescută prin promovarea unor campioni locali,aprobarea cât mai rapidă a legislaţiei "discutabile" privindparteneriatul public privat (PPP), lansarea axelor naţionale dedezvoltare, promovarea surselor alternative de capitalizare adiferitelor companii, promovarea conceptului de project finance,susţinerea formării de companii de rating independente, stimulareapieţei de obligaţiuni corporatiste şi susţinerea de vehiculefinanciare alternative. Promovarea agresivă pe pieţe externene-tapate în prezent, dar cu istoria relaţională a unor avantajecomparative existente ori construibile diminuează riscul dedependenţă exagerată faţă de Uniunea Europeană şi genereazăfinanţarea necesară.
Lucian Isar este analist financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
