• Leu / EUR4.7345
  • Leu / GBP5.2361
  • Leu / USD4.2201
Opinii

Petrecerea dată de PSD/ALDE a luat sfârşit, vine factura: Guvernul PSD are o gaură de 10 mld. lei în buget. Taxa „pe lăcomia” băncilor va fi transferată clienţilor prin creşterea marjelor şi comisionelor. Care va fi soarta Pilonului II? Rămâne sau nu? Poţi să-ţi retragi banii sau nu? În joc sunt 10 mld. euro şi contribuţii de 1 mld. euro pe an

Opinie Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF

Petrecerea dată de PSD/ALDE a luat sfârşit, vine factura: Guvernul PSD are o gaură de 10 mld. lei în buget. Taxa „pe lăcomia” băncilor va fi transferată clienţilor prin creşterea marjelor şi comisionelor. Care va fi soarta Pilonului II? Rămâne sau nu? Poţi să-ţi retragi banii sau nu? În joc sunt 10 mld. euro şi contribuţii de 1 mld. euro pe an

Autor: Cristian Hostiuc

18 dec 2018 9474

Guvernul PSD-ALDE, prin vocea ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici, a anunţat marţi seară un program de măsuri fiscal-bugetare pentru 2019.

Guvernul are un gol bugetar de 10 miliarde de lei (2 miliarde de euro) care trebuie acoperit.

Băncile vor plăti peste 4 miliarde de lei, restul este neclar, dar toate drumurile duc la Pilonul II de pensii, taxele pe utilităţi nu acoperă 6 miliarde de lei. 

Power Point-ul de prezentare a măsurilor este superficial, neclar şi diferă faţă de declaraţiile oferite public de ministru. Respectiv, în power point nu se face nicio referire la Pilonul II de pensii, în timp ce în declaraţia publică, ministrul Finanţelor a făcut referire la acest sistem, din care fiecare înţelege ce vrea

Poţi să îţi retragi nişte bani, plăteşti un comision - dar nu ştii de unde- se face un nou fond de pensii în parteneriat public-privat, dar ce se întâmplă cu contribuţiile actuale, vor mai fi la anul sau nu? - totul este neclar, cel puţin din perspectiva afirmaţiilor ministrului.

Aşa, la prima citire a declaraţiei, un contribuabil la Pilonul II de pensii poate să-şi retragă banii şi plăteşte un comision de 2% dacă are minimum cinci ani vechime.

Fondurile de pensii Pilon II au deja active de 10 miliarde de euro, şapte milioane de români fiind participanţi în acest fond. Anual se strâng 1 miliard de euro prin contribuţia de 3,7% aplicată salariului brut. Dacă dispare această contribuţie, statul face rost de peste 4 miliarde de lei pe an. Dispariţia sau scăderea contribuţiei este o prerogativă a guvernului, aşa cum a fost introdusă. Banii strânşi deja în Pilonul II, 10 miliarde de euro, aparţin contribuabililor şi nu pot fi luaţi de stat, de guvern. Pot fi daţi doar înapoi contribuabililor sau daţi în administrare, fie în forma actuală celor şapte societăţi private, fie într-o altă administrare, bineîneţeles dacă contribuabilul optează pentru acest lucru.

Repet, nimic nu este clar din ceea ce a spus ministrul Finanţelor pe tema Pilonului II de pensii.

Taxa „pe lăcomie” a băncilor, cum i-a plăcut ministrului Finanţelor să accentueze, se va calcula în funcţie de nivelul Roborului. La Roborul de acum, de 3,05% pe an, taxa este 0,9% din activele băncilor. Asta înseamnă, că pentru primele trei bănci mari - BCR, Banca Transilvania şi BRD - jumătate din profit ar trebui să se ducă în taxa „pe lăcomie”, la buget.

În aceste condiţii, băncile nu vor avea altceva de făcut decât să majoreze marjele la credite, să introducă alte comisione pentru a-şi acoperi diferenţa.

Indicele Robor este stabilit în fiecare zi de 10 bănci participante pe piaţa interbancară, cele mai mari şi cele care tranzacţionează cel mai mult.

Ministrul Finanţelor a justificat această taxă „pe lăcomia” prin faptul că băncile au o marjă mare între cât plătesc la depozitele atrase şi cu cât dau creditele.

De asemenea, este invocat motivul că băncile în loc să investească bani în economie, adică depozitele atrase de la populaţie, investiţiile se duc în titlurile de stat.

Intrebarea este: dacă băncile nu cumpără titluri de stat, atunci cine va mai finanţa bugetul?

Liderii PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, preşedintele partidului, au început să folosească din ce în ce mai mult o retorică împotriva multinaţionalelor şi a băncilor, susţinând că România nu se dezvoltă din cauza lor pentru că nu raportează profit, şi astfel nu plătesc impozit pe profit sau practică dobânzi mari la credite, în cazul băncilor, sau au marje foarte mari la produsele vândute, cum este în cazul reţelelor din comerţ.

Toate ar fi bune dacă Guvernul PSD-ALDE ar face ceva cu banii strânşi la buget, dincolo de majorările salariale , pensii sau voucherele de vacanţă.

Celelalte proiecte de dezvoltare pe care le prezintă guvernul au rămas doar în power point-uri – celebrul fond suveran, celebra bancă de dezvoltare, spitalele regionale şi metropolitane, autostrăzile care să taie ţara din Vest până-n Est sau din Nord până-n Vest sau Sud, şcolile sau grădiniţele.

După ce nu s-au făcut nici măcar unul dintre aceste proiecte, ministrul Finanţelor a anunţat că guvernul vrea să facă 1.000 de grădiniţe.

România traverseză cea mai bună perioadă economică din istorie, sau a traversat.

Deşi, în discurs, liderii PSD ridică vocea la bănci şi multinaţionale, în realitate, până acum, au fost cei mai buni prieteni prin măsurile fiscale date de Guvern.

Inflaţia a crescut în ultimul an din cauza creşterii preţurilor la utilităţi. Creşterea inflaţiei a dus la creşterea Roborului, ceea ce a permis băncilor să aibă marje mai mari la credite sau să câştige mai mult din titluri de stat, acolo unde a crescut dobânda de trei ori.

Creşterea salariului minim, creşterea salariilor bugetarilor şi creşterea pensiilor, toate acestea au permis băncilor să dea mai multe credite de consum şi ipotecare, ceea ce le-a majorat profiturile.

Pentru anul viitor, guvernul şi-a propus o creştere economică de 5,5%, faţă de 4% în acest an, dar această creştere economică nu va putea fi susţinută prin aceste măsuri fiscal-bugetare, ci dimpotrivă.

Băncile vor fi şi mai dure cu clienţii, şi vor transfera către clienţii buni „taxa pe lăcomie”, aşa cum au făcut cu creditele neperformante. Bursa de la Bucureşti va fi lovită din plin prin Pilonul II de pensii şi prin taxa pe activele bancare – Banca Transilvania şi BRD sunt printre cele mai tranzacţionate acţiunile de la bursă, iar jumătate din profit se va duce acum la stat prin noua taxă, dacă nu vor mai fi bani în pilonul II nu va mai avea cine să susţină noile listări la bursă.

Petrecerea PSD-ALDE a luat sfârşit. Vine factura.

 

 

 

 

 

 

 

 

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7345
Diferență: 0,0528
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2201
Diferență: 0,5983
Ieri: 4.2129
Azi: 5.2361
Diferență: -0,6395
Ieri: 5.2448
Azi: 4.2663
Diferență: -0,0913
Ieri: 4.2801