In timp ce cititi aceste randuri, mai bine de un miliard si jumatate de euro stau nefolositi in trezoreria Ministerului de Finante, asteptand "proiecte viabile".
Explicatia oficiala pentru surplusul de bani din bugetul public este mereu aceeasi: nu avem suficiente proiecte care sa foloseasca banii in plus.
Aparent, nici macar cei de la Finante nu-si imaginau ca anul acesta va fi cel mai bun de dupa Revolutie pentru bugetul public.
Veniturile bugetare au crescut cu peste 15% in termeni reali (in primele opt luni, dar tendinta pare sa se pastreze pentru tot anul), ridiculizand declaratiile din ultimul an ale unor oficiali, care vedeau necesara o majorare fie a cotei unice, fie a TVA. Acum, functionarii de la Finante stau "cu banii la ciorap", pentru ca nu exista proiectele pentru care sa ofere finantare. De ce "proiecte" este insa nevoie pentru ca oficialii din Guvern sa realizeze starea proasta a drumurilor sau calitatea indoielnica a reparatiilor acestora? Sau lipsa unei autostrazi decente care sa ne lege de UE, din moment ce in cateva luni vom fi, pe hartie, stat membru?
Ministrul educatiei tine discursuri festiviste la inceputul anului scolar, amintind printre altele ca o treime dintre scoli nu au aviz sanitar.
Ministrul sanatatii spune ca spitalele nu au destui bani, iar banii existenti merg in salariile medicilor. Chiar si asa, salariul mediu net in sistemul sanitar abia depaseste 200 de euro pe luna, adica sub media pe economie. Daca un medic castiga in medie 500 de euro, dublarea salariilor pentru toti cei 50.000 de medici din Romania ar costa bugetul public 300 mil. euro in fiecare an. Astfel de proiecte, desi putin probabil sa se realizeze, au o utilitate reala pentru banii cheltuiti.
In timp ce multe bugete locale nu au fonduri pentru iluminatul stradal sau pentru servicii decente de salubritate, in Bucuresti exista "proiecte" pentru schimbarea bordurilor pe mai toate strazile, chiar si pe cele care nu au vazut asfalt de mai bine de zece ani. Cauza pentru aceste aberatii este lipsa "proiectelor" intr-o parte si abundenta acestora in alta.
Un consiliu local din comuna X nu poate face un "proiect" de reparatie a scolii de chirpici care se darama, in timp ce consiliul local al Capitalei are gata proiecte pentru orice - a se vedea exemplul cu schimbarea bordurilor.
Practic, "proiectele" de a cheltui banul public au devenit un nou sport national. De cele mai multe ori insa, ele nu au un rezultat util.
La fel cum se intampla in cazul schimbarii bordurilor in Capitala, in timp ce in sistemul de canalizare, de exemplu, nu a investit nimeni niciun leu in ultimii 17 ani.
La fel, in Constanta, autoritatile locale au gasit de cuviinta sa umple orasul de fantani arteziene, in timp ce marile bulevarde efectiv se inunda la orice ploaie mai serioasa, din cauza canalizarilor blocate.
Pe acest sistem, Guvernul a reusit anul trecut sa cheltuiasca in decembrie cat nu a reusit intr-un an intreg. Bugetul a trecut de la un excedent de 1% din PIB in 11 luni la un deficit de 0,8% pe tot anul. Cheltuiala a acoperit, ce-i drept, o parte din datoriile istorice din sistemul medical, dar o buna parte a fost facuta pentru ca asa scria in "proiectul" de buget.
Anul acesta bugetul public va avea probabil o soarta asemanatoare. Dupa sapte luni continuu pe plus, banii vor incepe la un moment dat sa fie cheltuiti. Iar utilitatea acestor cheltuieli va ramane pe planul secund. Banii trebuie cheltuiti, vedem noi pe ce, par sa spuna cei de la Finante.
In timp ce se lauda cu banii din trezorerie si asteapta proiectele pentru a-i cheltui, functionarii de la Finante au restante serioase la materia "proiecte". Cum ar fi strategia fiscala pe termen mediu, promisa acum mai bine de un an. Sau cum ar fi planificarea bugetara multianuala, ca sa putem, prima data in istorie, sa avem banii pusi deoparte pentru o autostrada, pe care sa si traim s-o vedem finalizata.
Un alt proiect lipsa la Finante este cel de restructurare a datoriei externe, care inghite anual sute de milioane de euro pe dobanzi si comisioane, pentru ca Ministerul de Finante nu face managementul datoriei publice. Desi se poate imprumuta mai ieftin acum, gratie unui rating de tara mai bun, Ministerul de Finante nu refinanteaza datoria publica, exercitiu pe care l-au terminat cu succes toate statele din regiune, chiar si Bulgaria.
Eficienta utilizarii banului public, adica al nostru, ar trebui sa primeze in fata folosirii sale cu orice pret, prin tot soiul de "proiecte".
Mihai Bobocea este redactor in departamentul de macroeconomie al ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
