1. Dacă nu ştiţi, săptămâna aceasta – 19/25 februarie – este vacanţa elevilor, am înţeles că denumirea oficială este “vacanţa de schi” şi în jurul meu aud că toată lumea se duce undeva: Austria, Bulgaria, Italia, Spania, Franţa, Elveţia, Mexic, sau în locuri unde este soare. Săptămâna trecută unii s-au dus la Untold Dubai.
Aşa că m-am uitat pe rapoartele BNR (balanţa de plăţi şi datoria externă), ca să văd cum am stat cu datele statistice pe turism anul trecut, ca să avem o idee cum va fi în acest an.
În 2023, conform datelor BNR, am avut ieşiri pe turism – călătorii - de 8,459 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istoria României. Faţă de acum cinci ani, avem o creştere de nu mai puţin de 60% pe valuta pe care am lăsat-o ca turişti în afara ţării. Faţă de anul 2022, avem o creştere de 1,1 miliarde de euro.
La ce bani am lăsat în afară, nici nu s-a văzut vreo scădere a puterii de cumpărare sau a nivelului de trai.
Într-un fel sau altul, acest lucru este confirmat şi de datele statistice, salariul mediu a crescut anul trecut cu 15%, depăşind 5.000 de lei net, adică peste 1.000 de euro, în condiţiile în care inflaţia a fost de numai 6,6%, ceea ce a însemnat o creştere a salariului real de peste 8%.
În ceea ce priveşte intrările de bani din turism în România, sumele au stagnat: în 2023 am avut intrări de 4,594 miliarde de euro, faţă de 4,474 miliarde de euro în 2022, adică o creştere de numai 120 milioane de euro.
Trăgând linie, soldul negativ pe turism, adică cât cheltuim noi în afară faţă de cât cheltuie alţii la noi, a înregistrat o creştere de aproape 1 miliard de euro în 2023 (33%), de la 2,9 miliarde de euro la 3,865 miliarde de euro.
2. Anul trecut, investiţiile străine în România s-au prăbuşit, coborând la 6,587 miliarde de euro faţă de 10,039 miliarde de euro în 2022, deci avem un minus de 3,452 miliarde de euro.
Dacă vă mai amintiţi, guvernul Ciucă/Ciolacu s-a lăudat cu creşterea investiţiilor străine din 2022, dar guvernul Ciolacu/Ciucă de acum nu a mai spus nimic de prăbuşirea investiţiilor străine de anul trecut.
Această scădere a investiţiilor străine arată că multe companii, multe multinaţionale, mulţi investitori au pus investiţiile pe hold din cauza schimbării fiscale adoptate de guvernul Ciolacu anul trecut, un semnal care nu este deloc bun având în vedere că România are nevoie în continuare de investiţii străine, de bani, de knowledge, de pieţe externe de desfacere etc.
Nu ştiu ce va fi în acest an cu investiţiile străine, dar datele pe anul trecut nu arată deloc bine nici ca statistică, nici ca trend.
3. Anul trecut, datoria externă, deţinută de stat şi de sectorul privat, a înregistrat practic o explozie, majorându-se cu nu mai puţin de 24,9 miliarde de euro, de la 143,8 miliarde de euro în 2022 la 168,8 miliarde de euro în 2023.
Din această creştere de 25 de miliarde de eurp, 18 miliarde de euro vin din creşterea datoriei în valută a statului, de la 57,8 miliarde de euro la 76,7 miliarde de euro. Statul s-a împrumutat ca să finanţeze creşterea deficitului şi să refinanţeze datoriile luate anterior care au ajuns la scadenţă, datoria acumulată ajungând la 61,1 miliarde de euro, faţă de 42,9 miliarde de euro în 2022, deci un plus de 17 miliarde de euro.
O asemenea creştere a datoriei externe făcute de stat într-un an nu cred că am văzut nici când am luat în 2009 celebrul împrumut de la FMI/BancaMondială/Comisia Europeană, de 20 de miliarde de euro.
Datoria externă privată a crescut cu numai 7 miliarde de euro, dacă putem spune aşa.
Nu ştiu ce concluzie aş putea trage după aceste date la extreme. Avem bani să ne plimbăm în afară ca turişti pentru că au crescut salariile sau avem bani care s-au acumulat, în schimb statul, adică Guvernul, trăieşte pe o datorie externă în creştere, o datorie externă care la un moment dat va veni la scadenţă.
În locul guvernului Ciolacu/Ciucă, adică PSD/PNL, aş fi mai interesat să văd de ce au scăzut investiţiile străine decât de comasare. Nu de alta, dar fără investiţii străine nu ştiu cât ne-am descurca singuri.
