• Leu / EUR4.7576
  • Leu / GBP5.4657
  • Leu / USD4.1938
Opinii

Sorin Paslaru: Mai este loc de blocuri noi in Bucuresti?

Disputa privind constructia unui cartier in Parcul Bordei din Nordul Capitalei aduce in discutie cea mai grava problema de care se loveste Bucurestiul in acesti ani, obturata insa in discutiile publice: mai este loc de alte locuinte?
Bucurestiul are cea mai mare densitate a populatiei din Europa: 8.093 de locuitori/km patrat, conform ultimei editii a Anuarului Statistic al Romaniei. Londra are o densitate de 4.674 locuitori / km patrat, iar Budapesta de 3.274 locuitori / km patrat, conform Eurostat, deci este posibil ca Bucurestiul sa aiba cea mai mare densitate a populatiei din Europa.
Calculul privind densitatea populatiei in Bucuresti ia in considerare numarul oficial al populatiei, de 1,92 milioane de locuitori, raportat la o suprafata de 228 km patrati. Daca insa este luat in calcul un numar de 3-3,5 milioane de locuitori, cat ar fi real conform unor estimari neoficiale, rezulta o densitate de 13.000-15.000 de locuitori pe km patrat. Cu alte cuvinte, organizarea pe verticala a locuirii a determinat o aglomeratie ca intr-un stup.
De altfel, nu trebuie sa citim in Anuarul Statistic cat de aglomerat este Bucurestiul. In unele cartiere, spre exemplu Dristor, Colentina, Militari sau Berceni, probabil ca densitatea depaseste 30.000 locuitori/km patrat.
In aceste conditii, permisiunea acordata dezvoltatorilor de locuinte de a construi blocuri de 10-30 de nivele in zone unde deja densitatea este peste 20-30.000 locuitori/km patrat este atentat nu numai la calitatea vietii, ci la sanatatea locuitorilor.
Am inteles, comunistii au construit blocurile ca sa aiba oamenii sub control, aproape de fabrici. Dar de ce sa facem si noi aceeasi prostie? Foarte bine ca sunt investitii in case si blocuri noi, dar sa fie in afara Bucurestiului "oficial", de
228 km patrati.
In mod normal, orice analiza privind autorizarea construirii unui ansamblu rezidential trebuie sa ia in calcul densitatea populatiei in zona, in afara de accesul la mijloace de transport sau alte tipuri de infrastructura.
Deja retelele de apa, canalizare, electrice, nu mai vorbim de scoli sau gradinite, sunt suprautilizate si dau rateuri. In ritmul in care se dezvolta acum noile ansambluri de blocuri, exista posibilitatea blocajului. In cel mai bun caz, ar putea fi permisa construirea in interiorul orasului a unor ansambluri rezidentiale P plus 1 sau a unor blocuri noi in locul celor foarte vechi, "iesite" din garantie.
Este foarte bine ca sunt investitori, ca noile complexuri rezidentiale au spatii generoase, ca oamenii vor avea conditii mult mai bune de locuit, ca firmele de constructii au de lucru. Dar suprapopularea se va intoarce inclusiv asupra locuitorilor acestor noi blocuri. Calitatea vietii nu inseamna numai gresie, faianta si un living de 100 mp, ci verdeata mai mult decat niste flori pe terasa, poluare mai putina, transport in comun fluent si cartiere linistite.
Bucurestiul are nevoie de extindere ca de aer, dar pe orizontala. Cu cateva zeci de milioane de euro ar putea fi extinse radial cu 50 km magistralele de cale ferata electrica inspre exteriorul orasului, iar restul vine de la sine, exact ca la Paris, Berlin sau Londra.

Sorin Paslaru este redactorul-sef al ZF

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7576
Diferență: 0,2022
Ieri: 4.7480
Azi: 4.1938
Diferență: -0,1024
Ieri: 4.1981
Azi: 5.4657
Diferență: 0,715
Ieri: 5.4269
Azi: 4.1895
Diferență: 0,2153
Ieri: 4.1805