„De ce recesiunea pe care o aşteaptă mulţi rămâne să se întâmple tot peste şase luni”, este titlul unui articol despre evoluţia economiei americane apărut pe 6 martie a.c. în Wall Street Journal.
Ca şi în România, unde de la jumătatea anului trecut se estimează o încetinire brutală a economiei, în Statele Unite economiştii au tot prognozat o intrare a economiei în recesiune dar aceasta nu s-a întâmplat (încă).
Companiile americane angajează peste aşteptări iar nivelul consumului populaţiei rămâne ridicat.
În România, datele detaliate din trimestrul IV de anul trecut date ieri publicităţii de Institutul de Statistică arată că motoarele creşterii au fost IT&C, serviciile asimilate IT&C-ului (servicii suport, activităţi profesionale), construcţiile şi comerţul. Industria şi agricultura au scăzut în 2022.
Cum nici IT-ul, nici construcţiile şi nici comerţul (consumul populaţiei) nu dau semne de slăbiciune, este de presupus că şi în trimestrul I din 2023 evoluţia va continua pe baza acestor motoare.
Iar agricultura, în scădere cu 12% anul trecut, ar putea fi pentru 2023 un pilon de creştere. O întrebare rămâne industria, dependentă de evoluţia partenerilor externi din zona euro, în principal Germania şi Italia.
Economia românească a încheiat anul 2022 cu o creştere de 4,8%, iar cea mai mare contribuţie la această creştere a avut-o sectorul IT&C, de 1,3 puncte procentuale. Urmează comerţul cu 1,2 puncte contribuţie la creştere şi serviciile suport, cu 0,9 puncte.
Deci IT&C-ul şi serviciile suport (pe larg se numesc „activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport“) au asigurat în 2022 1,3% plus 0,9% egal 2,2 puncte procentuale din creşterea de 4,8% a PIB. Aceasta înseamnă aproape jumătate din creşterea PIB. Adică din tot ce a adăugat de la un an la altul economia faţă de ceea ce a produs anterior, tot avansul de care avem nevoie în fiecare an pentru a ajunge la salarii mai mari şi un nivel de viaţă mai bun, a fost asigurat de IT&C şi servicii asociate IT&C.
Sectorul IT&C a ajuns la o pondere de 6,6% din PIB, după o creştere de 20% în 2022, iar serviciile suport la 7% din PIB, după o creştere de 13%. În 2017, IT&C nu reprezenta decât 5,1% din PIB. România este pe locul doi printre ţările europene din punct de vedere al ponderii IT&C în PIB, după Irlanda, sediul favorit al multinaţionalelor de profil americane, cu aproape 10%.
De altfel, acest procent de 10% din PIB pentru IT&C, sectorul cu cea mai mare valoare adăugată din economie, este o ţintă pentru comunitatea companiile de software şi comunicaţii de pe piaţa locală.
Ca urmare a evoluţiei nefavorabile, industria a scăzut ca pondere în PIB la 22,5% în 2022, iar agricultura la 4,5%.
Mutarea creşterii economice de pe industrie şi agricultură pe IT&C şi construcţii este o soluţie pentru perioadele de criză cum a fost cea provocată de pandemie, dar pe termen lung are şi dezavantaje.
Industria rămâne cel mai mare angajator din economie şi trecerea la capacităţi de producţie care să presupună cercetare şi dezvoltare nu numai producţie bazată pe salarii mici este o misiune pentru viitor.
Producţia şi serviciile software sunt cu două tăişuri: pe de o parte este bine că sunt independente de evoluţia economiei locale pentru că se bazează în primul rând pe export. Pe de altă parte tocmai faptul că nu au legătură suficientă cu economia locală le dă un statut de insularizare, de conectare cu restul economiei doar prin amprenta de consum a salariaţilor din acest sector: în imobiliare, electrocasnice, mobilă, HoReCa.
Şi iată de ce de fapt cea mai mare parte a actorilor din economie simt mai puţin această creştere economică de 4,8%: este insularizată.
Diferenţa dintre vitezele cu care funcţionează diversele sectoare din business a crescut mult în 2022, fiind probabil la un maxim istoric. Pentru moment, faptul că se trece de la un pilon de creştere la altul este salvator, dar omogenizarea geografică şi sectorială va fi o provocare pentru perioada următoare. Adică să fie case de marcat digitale, dar dacă softul (şi hardul) ar fi făcut în România atunci ai impact pozitiv local semnificativ.
