Opinii

Sper că guvernul Orban nu riscă stabilitatea financiară a României, câştigată acum cu câteva miliarde de euro, pentru câteva voturi şi menţinerea la guvernare după alegeri

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Sper că guvernul Orban nu riscă stabilitatea financiară a României, câştigată acum cu câteva miliarde de euro, pentru câteva voturi şi menţinerea la guvernare după alegeri

Autor: Cristian Hostiuc

04.06.2020, 17:37 3286

Cu eforturi financiare mari, de câteva miliarde de euro/lei, făcute de BNR, băncile comerciale şi chiar Ministerul Finanţelor, România este într-o poziţie financiară destul de stabilă (curs valutar stabil, dobânzi la lei în scădere, finanţarea bugetului de stat), chiar dacă se află în mijlocul unei crize economice fără precedent adusă de coronavirus.

După 2-3 săptămâni extrem de tensionate la mijlocul lunii martie, în care s-au retras miliarde de lei din bănci şi sute de milioane de euro, dacă nu chiar peste 1 miliard de euro, iar bugetul de stat aproape că a rămas fără bani, BNR a stabilizat piaţa financiară, a dat lichiditate de urgenţă băncilor care aveau nevoie, a început să finanţeze indirect statul, mai ales pentru a reduce randamentul la titlurile de stat (la începutul crizei randamentul urcase la 6% iar acum este la 4% pentru titlurile pe 10 ani), a stabilizat cursul valutar leu/euro în ciuda deficitului comercial major de anul trecut şi a redus dobânzile la lei de două ori într-o lună, întâi de la 2,5% la 2%, iar de săptămâna aceasta de la 2% la 1,75%, cu perspectiva de a opera şi alte reduceri.

ROBOR-ul, indicatorul de referinţă folosit la credite, a scăzut de la 3,5% la începutul lunii martie la 2,25% acum.

După intervenţiile BNR pe piaţa monetară, Ministerul Finanţelor a putut să se împrumute fără probleme, după ce la începutul crizei foarte puţine bănci riscau să cumpere titluri de stat. Şi oricum, băncile care finanţau bugetul erau cele cu capital românesc.

Pe fondul acestei stabilităţi, Ministerul Finanţelor a putut să iasă pe piaţa externă şi să împrumute 3,3 miliarde de euro pentru finanţarea bugetului.

Dacă piaţa monetară interbancară ar fi fost tensionată, cu o variaţie mare a dobânzilor la lei şi implicit cu randamente mari la titlurile de stat, Ministerul Finanţelor nu ar fi reuşit să se împrumute de pe piaţa externă.

După ce au făcut mai mulţi paşi înapoi la începutul crizei, acum băncile au revenit în piaţa comercială, indispuse să acorde credite chiar şi la dobânzi în scădere (vezi oferta lansată de Banca Transilvania pentru persoanele fizice).

După închiderea economiei începută la mijlocul lunii martie, continuată în toată luna aprilie şi încă două săptămâni din mai, economia şi businessul au început să revină la viaţă, chiar dacă cererea este mult mai scăzută.

În aprilie, consumul privat s-a prăbuşit cu 20-30%, şi chiar dacă în mai a început să-şi mai revină, această scădere a consumului faţă de perioada anului trecut se va menţine, ceea ce va afecta foarte multe businessuri.

Din HoReCa, numai 25% din afaceri se vor mai redeschide, ceea ce înseamnă că toată lumea are de pierdut.

Deja avem 500.000 de şomeri cu acte în regulă, iar criza încă nu este la maxim.

Punctul vulnerabil al României este bugetul de stat, unde veniturile scad, cheltuielile cresc, iar deficitul explodează, varianta optimistă pentru acest an fiind de 72 mld. lei, adică 13 mld. euro, iar varianta pesimistă ajunge chiar şi la 100 mld. lei, adică 20 mld. euro.

Nici BNR nu poate finanţa un asemenea deficit, iar cu cât este mai mare, cu atât creşte riscul şi, implicit, dobânzile cerute de investitori.

Datoria publică a crescut cu 28 mld. lei în T1, ajungând la 401 mld. lei şi nici nu începuse criza.

Faptul că avem o datorie publică ca procent din PIB de sub 40% nu ne ajută foarte mult, având în vedere gradul redus de venituri pe care poate să le strângă bugetul, un indicator la care investitorii se uită foarte mult.

De asemenea, sau poate în primul rând, structura cheltuielilor bugetare din România este extrem de rigidă, posibilităţile de tăiere, restructurare fiind aproape nule: 80% din veniturile bugetului se duc pe plata pensiilor şi salariilor.

Deşi sectorul privat este în criză, peste 1 milion de angajaţi au fost trimişi în şomaj tehnic în starea de urgenţă, iar acum 500.000 devin şomeri, de cei 1,2 milioane de bugetari nu s-a atins nimeni.

Deşi PNL se declară un guvern liberal, povara bugetului de stat este pusă pe umerii sectorului privat: la 4 milioane de angajaţi în sectorul privat (asta înainte de criză), sunt 1,2 milioane de bugetari şi 5 milioane de pensionari.

Guvernul nu are nicio intenţie să se atingă de sectorul bugetar, având în vedere că urmează alegerile.

Pieţele financiare şi agenţiile de rating au păsuit România câteva săptămâni/luni, mai ales după intervenţiile BNR şi stabilizarea pieţelor financiare.

Toate aceste lucruri pozitive câştigate acum în criză cu un cost de câteva miliarde de lei/euro se pot pierde de Guvernul Orban, în special de premierul Ludovic Orban, din cauza discuţiilor legate de creşterea pensiilor.

Ministerul Finanţelor/Guvernul/companiile şi angajaţii care plătesc taxe şi impozite şi, în final, România nu are resurse financiare pentru a majora pensiile cu 40% şi nici chiar cu 10%, o variantă avansată de Executiv.

Nu există resurse financiare nici pentru acest an, nici pentru anii următori.

Veniturile bugetare sunt aduse din economia reală, din ceea ce produc companiile. În acest an, cifra de afaceri a companiilor va scădea cu cel puţin 10%, adică cu 70 mld. euro (în 2019, cifra de afaceri a firmelor din România s-a situat la 360 mld. euro). De unde să plătească companiile bani la buget având în vedere că de-abia supravieţuiesc în această criză cu o cerere care scade, cu pieţe de desfacere care sunt închise, cu parteneri care poate nu îşi plătesc datoriile?

În ciuda discursului public, Guvernul are foarte puţini bani pentru investiţii, având în vedere că PNL, partidul aflat la guvernare, nu vrea să se atingă de sectorul bugetar.

Guvernul Orban, şi în frunte cu permierul, ar fi putut să tranşeze problema majorării pensiilor încă de la începutul crizei şi să nu ajungă până în ultima clipă să rişte stabilitatea financiară a României.

O scădere a ratingului României de către agenţiile internaţionale (pe 5/6 iunie urmează decizia agenţiei americane S&P), ar arunca România într-o criză financiară, pe lângă cea economică.

Toate eforturile BNR şi ale băncilor de scădere a dobânzilor s-ar pierde peste noapte. Finanţarea bugetului ar fi în aer, având în vedere că ministerul Finanţelor ar trebui să ia bani de pe piaţa internă, furând resursele care ar putea merge către sectorul privat. Oricum băncile sunt la limită cu expunerea pe titluri de stat.

Având în vedere că ministerul Finanţelor a reuşit săptămâna trecută să iasă pe piaţa externă, de unde a luat 3,3 miliarde euro, mai mult ca sigur că decizia agenţiei de rating Standard and Poor`s este de a nu scădea acum ratingul României la categoria junk.

Dar dacă Guvernul nu va tranşa rapid problema majorării pensiilor (credeţi că dacă va veni altcineva la guvernare va avea bani pentru majorarea pensiilor?), păsuirea şi stabilitatea de care beneficiază acum România se va evapora a doua zi.

Sper că premierul Orban şi PNL nu riscă stabilitatea financiară a României pentru câteva voturi şi pentru menţinerea la putere după alegeri.

 
 
AFACERI DE LA ZERO