Opinii

În timp ce 4 milioane de CV-uri se bat pe 70.000 joburi (tinerii caută cel mai mult un job), firmele încearcă să-şi revină cât mai repede, iar România are şansa de a avea cea mai spectaculoasă creştere economică din Europa (9%), coaliţia de guvernare (PNL şi USR) s-a angajat ca agenţi electorali pe FB pentru PSD şi AUR şi vrea să se detoneze singură

Opinie Cristian Hostiuc, director editorial al ZF

În timp ce 4 milioane de CV-uri se bat pe 70.000 joburi (tinerii caută cel mai mult un job), firmele încearcă să-şi revină cât mai repede, iar România are şansa de a avea cea mai spectaculoasă creştere economică din Europa (9%), coaliţia de guvernare (PNL şi USR) s-a angajat ca agenţi electorali pe FB pentru PSD şi AUR şi vrea să se detoneze singură

Autor: Cristian Hostiuc

12.04.2021, 00:48 8644

Ce am scris duminică.

Nu-mi amintesc ca o coaliţie de guvernare ca cea de acum (PNL şi USR/PLUS, că UDMR contează mai puţin) să beneficieze de o conjunctură economică atât de favorabilă, având una dintre cele mai rapide reveniri din Europa, de posibilitatea reală de a lua cel mai mare pachet financiar din istoria României, 30 mld. euro de la UE, şi de a face investiţii publice pentru următorii 100 de ani, şi de o imagine externă atât de bună (poate guvernul Cioloş a fost mai prizat extern), dar pe plan intern să arate atât de multă incompetenţă în comunicare şi chiar administrativă şi să facă tot posibilul să se detoneze singură în văzul tuturor (vezi cazul Voiculescu).

Parcă PNL şi USR s-au angajat interni ca troli pe Facebook ai PSD şi AUR.

 

Aşa cum arată datele, economia României a fost mult mai rezilientă şi mai rezistentă decât toate aşteptările şi îşi revine mult mai rapid decât estimările de la începutul anului:

- Spre surprinderea pieţei, FMI indică o creştere economică de 6% pentru România în 2021, o prognoză îmbunătăţită faţă de estimarea analiştilor de la Bucureşti. De o creştere economică de 5% şi faţă de 4,3%, cât este prognoza guvernului şi pe cât este făcută construcţia bugetului.

- Dacă cifrele nu sunt greşite, şi până acum nu, Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci americane de investiţii prognozează pentru România o creştere economică de 9% în 2021 (Aleph News), ceea ce, dacă s-ar întâmpla, ar fi cea mai mare creştere economică din istoria României.

- Sergiu Oprescu, preşedintele ARB – Asociaţia Română a Băncilor şi preşedintele executiv al Alpha Bank, spune că băncile sunt optimiste pentru acest an şi că în piaţă există o cerere de credite sănătoase – „Simţim că există o încredere suplimentară şi planuri de investiţii, ceea ce la începutul crizei nu existau. Avem nevoie de programe de garantare din partea guvernului pentru companiile mijlocii şi mari.”

- Bancherii spun că revenirea la plata ratelor la credite de către firmele şi persoanele fizice care le-au amânat în 2020 (peste 500.000 în valoare de 14,8 mld. lei) este mult mai bună decât aşteptările (peste 90% din cei care au solicitat amânarea şi-au reluat plăţile).

- Deşi anul trecut am fost în criză, băncile din România au ajuns la o solvabilitate de peste 23% dublu faţă de recomandarea BNR şi cea mai mare din ultimii 14 ani, deci există spaţiu arhisuficient pentru creşterea creditării.

- Piaţa imobiliară merge destul de bine. (firma de consultanţă imobiliară Green Alley: 2021 a început neaşteptat de bine, vânzările s-au dublat în ianuarie faţă de decembrie 2020), iar pe acest fond băncile mari au avut în T1 rezultate foarte bune la creditarea imobiliară. Sergiu Oprescu, şeful bancherilor spune că piaţa imobiliară nu este deloc inflamată, indicele de affordability fiind peste 1.

- Deşi euro este la maxim istoric la Bucureşti, creşterea cursului leu/euro de 1% din T1 este rezonabilă, sustenabilă şi chiar necesară (a se vedea creşterea importurilor cu 6,1% faţă de scăderea exporturilor cu 2,5%).

- Dobânzile la lei sunt pe un palier stabil (după creşterea ROBOR de la începutul lunii martie la 1,7% din cauza creşterii inflaţiei, la 3,16%, acum indicatorul a scăzut la 1,65%). Aproape 70% din finanţarea economiei este acum în lei, în timp ce ponderea euro a scăzut spre 30% (dobânzile la euro vor rămâne la un nivel extrem de scăzut încă mulţi ani de acum încolo).

- eMag, cel mai mare retailer online, anunţă un plan de investiţii de 3,2 mld. lei (600 mil. euro) pentru următorii 3 ani; 100 mil. euro se duc într-un centru logistic în Giurgiu, unul dintre judeţele cele mai slabe din punct de vedere economic din România.

- Grupul german Kaufland, cel mai mare retailer din România, anunţă că pentru 2021 are un buget de investiţii de peste 375 mil. euro, cel mai mare din istoria retailerului de 16 ani pe piaţa românească.

- Agricost, cea mai mare fermă din România, care deţine 56.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, spune că 2021 va fi un an bun pentru agricultură şi pentru tot ce înseamnă agrobusiness, lucrurile s-au întors la 180 de grade faţă de 2020 şi, dacă mai plouă de două ori, vor fi producţii bune pe lângă faptul că preţurile cerealelor nu sunt deloc rele (în 2020 România s-a confruntat cu una dintre cele mai mari secete, producţia de cereale înregistrând o prăbuşire de 40%, ceea ce a avut şi un impact negativ în datele macroeconomice).

- Laurenţiu Duică de la firma de consultanţă Avison Young spune că cei mai mari jucători din piaţa de logistică au investiţii în derulare de peste 600 mil. euro, ceea ce înseamnă că de la 5 milioane mp de depozite moderne, România va ajunge la 9 milioane mp. Doar CTP, cel mai mare jucător, are investiţii de 200 mil. euro.

- Grupul francez Smart Wood are investiţie de 10 mil. euro în Oneşti-Bacău prin care îşi creşte producţia din România cu 35%. Grupul, care mai are o fabrică la Timişoara, face beţe de lemn pentru îngheţată şi cafea.

- Producătorul de croissante Derpan din Galaţi, deţinut de familia Ancuţa şi-a bugetat pentru 2021 o creştere economică de 30% deşi piaţa este în continuare dificilă, cu o creştere a preţurilor materiilor prime.

- Retailerul de materiale de construcţii Hornbach spune că în 2021 trebuie să angajeze 100 de oameni pentru magazinul din Cluj, o investiţie de aproape 30 mil. euro.

- Dezvoltatorul imobiliar Element Industrial a decis deja să dezvolte un parc industrial de 11 hectare la Brăila, acolo unde toată lumea aşteaptă deschiderea podului dintre Brăila şi Tulcea, proiect de 500 mil. euro.

- Italienii de la Enel, care acum câţiva ani voiau să plece din România, au semnat la începutul anului un acord cu Monsson Alma pentru dezvoltarea unor parcuri eoliene şi solare în valoare totală de 1,2 mld. euro.

- Radu Piţurlea, de la constructorul Concelex, se aşteaptă ca din semestrul II piaţa construcţiilor să devină din nou foarte dinamică, odată ce investiţiile din zona publică se vor mişca.

- Producătorul de ţigarete JTI (Camel şi Winston) anunţă investiţii de 60 mil. euro în fabrica de pe platforma Pipera, care va deveni una dintre cele mai moderne, România devenind astfel un punct cheie pentru aprovizionarea pieţelor din UE (Să nu uitaţi că fumatul dăunează grav sănătăţii!).

- Bursa de la Bucureşti a avut în T1/2021 cel mai bun rezultat din ultimul deceniu, cu o creştere a preţului acţiunilor de 14% din care, în luna martie creşterea a fost de 10%.

- Pe Bursa de la Bucureşti au început să vină din ce în ce mai multe companii care caută finanţare, atât prin obligaţiuni, cât şi prin acţiuni, ceea ce este un lucru foarte bun. Dar Bursa are nevoie acum de companii mari, atât private, cât şi de stat, unde să investească fondurile de pensii Pilon II, pentru că altfel ne vom sufoca, pentru că nu mai avem unde să investim, după cum spune Radu Crăciun, CEO BCR Pensii.

- Piaţa fondurilor mutuale a atras 31.600 de noi investitori în criză astfel încât, la finalul lunii februarie piaţa locală număra 368.000 de investitori (numărul încă este redus faţă de potenţialul pieţei şi faţă de nivelul scăzut al dobânzilor bancare).

- Ministerul Finanţelor a reuşit să vândă săptămâna trecută euroobligaţiuni pe piaţa externă, de unde a împrumutat 3,5 mld. de euro, ca parte din programul de finanţare a bugetului pentru 2021 şi a rostogolirii datoriilor anterioare, program în valoare de 130 mld. lei. Deci din perspectiva finanţării bugetului nu există probleme.

- Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, spune că execuţia bugetară după primul trimestru arată destul de bine. Dacă trendul va continua, sunt şanse ca România să scape de stresul bugetului şi să iasă de sub monitorizarea agenţiilor de rating.

- eJobs, cel mai mare site de recrutare online, spune că în T1 numărul de aplicaţii online a fost de 4 milioane, în creştere cu 70% faţă de T1 2020 şi faţă de o medie lunară de 1,3 milioane de aplicări. Toate aceste 4 milioane de aplicări s-au bătut pe 70.000 de joburi scoase în piaţă de companii. Bogdan Badea, CEO eJobs vine cu o remarcă: Tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani aplică din ce în ce mai mult să-şi găsească un job, respectiv 500.000 de aplicări.

 

În timp ce companiile private şi tinerii dar şi ceilalţi candidaţi din alte categorii de vârstă îşi caută destul de asiduu un job, coaliţia de guvernare, dar mai ales PNL şi USR/PLUS fac tot posibilul să-şi arate în văzul lumii problemele pe care le au în a administra din punct de vedere politic ţara.

Companiile, antreprenorii, patronii, oamenii de afaceri nu vor foarte multe lucruri de la guvern dincolo de să fie lăsaţi în pace să muncească pentru a-şi plăti taxele astfel încât generalii să iasă la pensie la 42 de ani, mai ales pe timp de pace.

 

Companiile cer câteva lucruri simple:

- grăbirea ritmului de vaccinare (sunt firme care pun la dispoziţie spaţiul astfel încât angajaţii lor să fie vaccinaţi cât mai repede)

- susţinerea sectorului HoReCa şi de turism care, deşi nu înseamnă foarte mult în PIB, ceea ce a ajutat România din punct de vedere economic, angajează mulţi oameni, peste 400.000. Dar această susţinere să nu fie numai financiară (companiile tot aşteaptă banii de la stat), ci şi logistică şi sanitară.

- îmbunătăţirea birocraţiei statului, cea care, pentru companii, este mult mai dăunătoare decât creşterea taxelor şi impozitelor.

- locuri mai multe la ATI şi la urgenţe pentru cei care se îmbolnăvesc de COVID şi nu închiderea magazinelor după ora 18.00 sau a restaurantelor.

- garanţii pentru investiţii, în special pentru firmele mijlocii şi mari, după cum solicită Sergiu Oprescu, preşedintele bancherilor.

- accelerarea implementării celorlalte programe de garanţii de stat dincolo de IMM Invest.

- eliminarea mai rapidă a interdicţiei de vânzare pe Bursă a unor pachete de acţiuni deţinute de stat la companiile de stat (au trecut 3 luni iar procesul legislativ merge ca melcul).

- modificarea legii offshore pentru a debloca investiţiile în gazele din Marea Neagră.

- legea energiei – în caz că nu ştiţi, din exportator net de energie, România a ajuns importator pentru că guvernul şi parlamentul nu hotărăsc mai repede cum trebuie să arate capacităţile de energie ale României.

- un program PNRR mai clar, care să fie aprobat de Bruxelles şi care să permită depunerea unor proiecte fezabile, nu utopice, astfel încât România să atragă cât mai mulţi bani din cei 30 mld. euro alocaţi de Bruxelles.

Pe lângă aceste lucruri companiile, băncile, dar şi cei care muncesc, ar vrea să vadă o imagine mai bună a guvernului şi a coaliţiei de guvernare, nu să citească în fiecare zi pe Facebook, sau să vadă la televizor, sau să audă cum PNL se plânge că nu se înţelege cu USR, că miniştrii de la USR se comportă în continuare ca ONG-işti, adică critică şi resping tot blocând circuitul administrativ al deciziilor, sau USR să se plângă că a ajuns calul de bătaie prin Vlad Voiculescu, Stelian Ion şi Claudiu Năsui, care încasează toate şuturile.

În acest ritm coaliţia de guvernare arată că s-au angajat voluntari să fie agenţii electorali ai PSD şi AUR (să nu uităm că PSD şi AUR au câştigat alegerile, iar PNL şi USR le-au pierdut) şi, în final, să-şi dorească să se detoneze singură.

România are şansa unei reveniri economice spectaculoase dar şi şansa unei căderi a guvernului şi a coaliţiei la fel de spectaculoase.

Să sperăm că PNL şi USR/PLUS îşi vor dori prima variantă.

AFACERI DE LA ZERO