Opinii

Un eşec care ne costă: Românii cred mai mult în bitcoin decât în Bursă

Un eşec care ne costă: Românii cred mai mult în...

Autor: Cristian Hostiuc

14.07.2019, 23:36 4255

Un paradox, care ne costă: BVB - Bursa de la Bucureşti, Bursa de acţiuni, obligaţiuni şi alte instrumente financiare a României, a depăşit din nou 9.000 de puncte, un maxim de după începutul lui 2008, atunci când nu se vedea criza.

De la începutul anului indicele BET, care urmăreşte evoluţia principalelor acţiuni de la bursă, are o creştere de peste 20%, iar cu tot cu dividendele plătite, creşterea este de peste 30%.

În semestrul I 2019, Bursa de la Bucureşti a avut a doua cea mai mare creştere din Europa, după Grecia, care a avut un plus de 41%.

În timp ce Bursa raportează creşteri spectaculoase, mai ales în condiţiile în care dobânzile la bancă ajung cu greu la 4%, numărul investitorilor cu conturi active la Bursă a scăzut în T1 la 53.940, minus 11% faţă de anul trecut. Acum 10 ani numărul conturilor active a fost de 92.800.

Numărul celor care tranzacţionează activ a scăzut la 15.700, minus 5% faţă de acum un an şi minus 20% faţă de acum 3 ani.

Ce ironie! Într-una din cele mai bune perioade, când cele mai bune acţiuni dau cele mai mari dividende, când cursul valutar leu-euro este stabil, când dobânzile sunt la minime, numărul investitorilor la bursă scade.

Pe acest fond vine şi amărăciunea lui Lucian Isac, directorul general al Estinvest, una dintre cele mai vechi societăţi de brokeraj, care se încăpăţânează să reziste: Bursa de la Bucureşti este lipsită de notorietate. Sunt mai mulţi români care au auzit de criptomonede decât cei care au auzit de BVB.

Întrebarea este de ce românii cred mai mult în bitcoin (toate criptomonedele sunt denumite în limbajul popular bitcoin) decât în Bursă?

Problema Bursei de la Bucureşti nu este legată de societăţi şi nici de stat, care a listat la Bursă ce a putut să listeze şi ce a vrut, ci de faptul că cei care sunt cei mai mari jucători la Bursă, şi cei care o administrează, au devenit burghezi mult prea devreme, nu mai sunt lacomi odată ce s-au văzut „cu sacii în căruţă”.

După ce au devalizat intens tot ce se putea devaliza, acum SIF-urile se mănâncă între ele.

Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea şi Elliott, fondul american care este principalul acţionar al Fondului Proprietatea nu vor altceva decât să lichideze fondul, o altă afacere prin care s-au devalizat peste 4 miliarde de euro.

Administratorii Pilonului II de pensii stau pe acţiuni şi obligaţiuni, lunar le intră în conturi peste 100 de milioane de euro, şi nu au nici un interes să fie jucători activi, să cumpere şi să vândă, ci doar să cumpere şi să aştepte să intre dividendele.

Pilonul II de pensii, care are în administrare peste 11 miliarde de euro şi conturile a 7,2 milioane de români, reprezintă cea mai mare afacere socialistă, dar administrată capitalist.

Băncile nu sunt deloc interesate de Bursă pentru că Sebastian Vlădescu, fostul ministru den finanţe, le-a spus cândva că nu este o chestie serioasă, ci doar un joc între câţiva. În timpul în care ministrul finanţelor avea această părere despre Bursă, pe care o spunea public, era unul dintre vămuitorii contractelor publice.

Administratorii Bursei, consiliul de administraţie şi managementul executiv, schimbă directorul general o dată la 4 ani, dar totul rămâne la fel.

În timpul în care numărul de brokeri de la Bursă se înjumătăţea pentru că lichiditatea pieţei nu asigură business pentru toată lumea, românii au descoperit bitcoinul, o criptomonedă care nu ştii la ce foloseşte şi pe ce se bazează.

La un moment dat erau informaţii potrivit cărora investiţiile făcute de români în aceste criptomonede s-ar ridica la 200 de milioane de euro.

Şi aceste criptomonede se tranzacţionează pe Bursă.

Bursa clasică, sau Bursa de la Bucureşti ar trebui să fie o alternativă de finanţare la sistemul bancar, dar este departe de acest lucru.

Băncile şi BNR ar trebui să fie primele interesate în dezvoltarea acestei pieţe pentru a-şi diversifica riscul şi a oferi companiilor româneşti o alternativă de finanţare.

Antreprenorii români, cei pe care îi avem, nu vin la bursă pentru că nu există lichiditate şi astfel valoarea companiilor lor ar fi afectată, fiind mai mică decât într-o tranzacţie directă cu un fond de investiţii sau cu un investitor strategic.

Companiile private româneşti care au venit în ultimii 4 ani la bursă, MedLife, Digi sau Sphera (Pizza Hut şi KFC) au fost afectate de lipsa de lichiditate din piaţă, ajungând să-şi răscumpere propriile acţiuni pentru că preţul acestora scăzuse prea mult.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR se mândrea cu „brilianţii” băncii, care au făcut anul trecut un profit de 1,2 miliarde de lei (peste 200 de milioane de euro) din plasamentele şi tranzacţionarea pe pieţele externe.

Între timp Bursa de la Bucureşti este lăsată să sece.

În cea mai bună perioadă lichiditatea zilnică nu depăşeşte 10 milioane de euro, în timp de polonezii au o lichiditate bursieră de peste 100 de milioane de euro zilnic.

De asta vin companiile poloneze în România, în timp ce companiile româneşti stau acasă.

Aproape jumătate din această lichiditate a Bursei de la Bucureşti este realizată pe acţiunile Băncii Transilvania, ceea ce este şi o vulnerabilitate, chiar pentru principala bancă din România.

Banca Transilvania ar trebui să fie şi cel mai mare investitor de la Bursă, cel mai mare furnizor de lichiditate, pentru celelalte acţiuni, pentru a nu ajunge ca atunci când vremurile sunt proaste acţiunile băncii să fie afectate mai mult decât ar fi cazul.

Banca Transilvania se bucură acum de o creştere de 70%, de la finalul lui ianuarie până acum, după amendarea celebrei ordonanţe OUG 114 cu taxa bancară.

Dar dacă banca din Cluj nu va investi ea în celelalte acţiuni mari din bursă, pentru a asigura o creştere a volumului de tranzacţionare, şi pentru a atrage şi alţi investitori, nici Bursa de la Bucureşti nu va avea cum să crească. Iar românii vor investi mai mult în bitcoin în afară, decât în acţiunile Bursei de la Bucureşti, care reprezintă ceva mult mai palpabil.

Dacă cei mari, chiar şi în frunte cu BNR nu fac ceva pentru bursă, mai mult decât să îi consemneze rezultatele în statistici, România va avea de pierdut, nu acum când vremurile sunt bune, ci atunci când vor veni scăderile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO