• Leu / EUR4.7352
  • Leu / GBP5.3288
  • Leu / USD4.2979
Opinii

Un răspuns la întrebarea ”Ce mare brânză un TVA mic la alimente?”. Toate 45 cele mai mari fabrici româneşti dau lactate cât una poloneză!

Un răspuns la întrebarea ”Ce mare brânză un TVA mic la alimente?”. Toate 45 cele mai mari fabrici româneşti dau lactate cât una poloneză!

Autor: Adrian Luca

15 apr 2015 2181

De o săptămână, discuţiile (dezbaterile?) despre introducerea cotei reduse de TVA pentru alimente sunt alterate chiar de ... numele măsurii. S-a creat imaginea că, fiind ”pentru alimente”, este mai mult ”pentru săraci”, pentru că, nu-i aşa, ei se gândesc cel mai mult la alimente şi dau cel puţin o treime din buget pe mâncare.

Ca orice angajator, mai ales unul într-o profesie liberală, sunt primul care vreau să continue reducerea poverii costurilor de angajare, pentru a putea creşte salariile oamenilor mei. Dar ca trăitor în şi din această economie, votez cu două mâini să se elimine cât mai repede şi cu prioritate o anomalie care ne-a costat foarte mult pe toţi, ca economie şi societate (în ce ordine vreţi) – suprataxarea mâncării.

Dacă, mai cu jumătate de gură, FMI şi CE ne acceptă ”extravaganţa” reducerii TVA la alimente, dacă agenţiile de rating/investitorii străini nu ne penalizeză cu o cotă mai mare de neîncredere (care s-ar vedea în curs), cred că ar trebui să mergem mai departe de momentul 1 iunie şi, măcar de acum încolo, să statuăm existenţa unei cote reduse pentru mâncarea cea de toate zilele.  

Mă grăbesc să-mi susţin poziţia cu o mini-analiză de comparabilitate, acel instrument prin care afli cum stai în raport cu piaţa, unde te întrebi ce fac ceilalţi, pentru a găsi răspunsuri la propriile tale probleme.

De ce toată lumea bună are TVA mic (foarte mic) la mâncare?

Indicator

Minim

Quartila inferioară (sub 25% din cazuri)

Mediana (sub 50% din cazuri)

Quartila superioară (sub 75% din cazuri)

Maxim

TVA alimente UE-28

0%

5%

9,75%

18,5%

25%

sursa: CE

Fapte: 21 de state UE au în acest moment (deci încă nu includem şi România) cotă redusă la TVA pentru alimente! În 13 state – toate economiile mari europene, fără excepţie – cota merge de la 0 (zero) în Marea Britanie la 7% în Germania. Dintre fostele state comuniste, Polonia are cea mai mică cotă TVA pentru alimente - 5% (cota generală 23%). Oare aceste state să nu-şi dea seama că mâncarea e cea mai bună ”vacă de muls” pentru buget? Când omul mănâncă, mai mănâncă şi bugetul! Vorba ceea – dacă nu curge, pică!

Cred însă că au privit pragmatic această vacă de muls: cu cât o taxează mai mult, cu atât se înfruptă  mai mult din laptele ei şi evazionistul. Pentru că şi evazionsitul e om, va fi încurjat să meargă pe acelaşi principiu păcătos - dacă nu curge, măcar pică! Până când ne trezim cu toţii că nu mai are de unde să pice.

Studiu de caz – vaca de muls Mlekovita

De câte întreprinderi e nevoie în România vs. Polonia pentru a aduna 800 milioane de euro din vânzările de lactate?

 

Nr. întreprinderi producătoare de lactate

Cifra afaceri

Profit din exploatare

Nr. angajaţi

România

45

3,5 mld. lei

-0,14 mil. lei

7.700

rezident

34

1,6 mld. lei

42,7 mil lei

4.400

nerezident

11

1,9 mld. lei

-42,8 mil. lei

3.300

Polonia

  1

3,3 mld. zloţi

58 mil.zloţi

1.400

rezident

  1

3,3 mld. zloţi

58 mil.zloţi

1.400

Nerezident

 
 
 
 

sursa: www.tpsoft.ro / baze de date internaţionale – date 2013 (1 euro= 4,4 lei = 4,1 zloţi)

notă: departajartea rezident/nerezident – în funcţie de capitalul acţionariatului majoritar, direct şi indirect.

Fapte: În România sunt 45 de întreprinderi producătoare de lactate care au o cifră de afaceri de minimum 10 milioane de lei (date 2013). Acestea au vândut în 2013 de aproape 3,5 miliarde de lei, echivalentul a cca. 800 de milioane de euro! În acelaşi timp, 804 milioane de euro a fost cifra de afaceri a întreprinderii Mlekovita, 100% cu capital polonez, cel mai mare producător de lactate din ţara sa şi un puternic exportator (votat cel mai valoros brand al industriei poloneze).

Cum a ajuns polonezul aici? Cum şi-a putut fideliza atât de bine piaţa? Nu cumva l-a ajutat TVA-ul de 5% pe alimente? Sau faptul că, prin anii 2000, mâncarea neprocesată (ouă, lapte, carne) era scutită de TVA, după care a avut un TVA de doar 3%?  

Răspunsul e evident. Piaţa fiscalizată poloneză nu a mai fost alterată de micii-mari evazionişti, care s-au gândit de două ori înainte să rişte pentru un TVA de 5%! (doar falsificarea actelor pentru a masca ieşirea fictivă din ţară a laptelui ca să primească TVA-ul ”înapoi” şi nu merita efortul!). Producătorul nu mai era forţat să aducă lapte din spaţiul intracomunitar pentru a profita de faptul că nu mai plătea efectiv (cash) TVA-ul la achiziţie. 

TVA-ul mic i-a adus desigur avantaje şi consumatorului polonez – un site de comparare a costului vieţii la nivel internaţional dă un litru de lapte-standard la Varşovia ca fiind între 2,5 şi 3 zloţi, în timp ce la Bucureşti – între 4 şi 5 lei. Un amănunt: salariile medii brute în cele două ţări au fost în decembrie 2014 de 3.980 de zloţi, respectiv de 2.582 lei.  

Preţurile contează când o treime din bugetul românului se duce pe mâncare  (în Polonia – 23%). Dar, nu e prea realist să ne aşteptăm la un litru de lapte sub 4 lei la sfârşitul anului, spre exemplu. Luaţi în calcul marjele derizorii de profit din prezent – pentru eşantionul celor 45 cei mai mari producători români de lactate, marja maximă de profit operaţional este de 11%, dar trei sferturi din ei au o marjă de sub 3,3%, iar jumătate de sub 1,7%.

 
 
 
 

Indicator

 
 
 

Minim

 
 

Quartila inferioară (sub 25% din cazuri)

Mediana (sub 50% din cazuri)

 
 

Quartila superioară (sub 75% din cazuri)

 
 
 

Maxim

MPCO* - 45 întreprinderi

-32,39%

-0,60%

1,70%

3,33%

11,82%

*Marja de profit aferentă costurilor operaţionale în 2013 (profit din activitatea de bază raportat la cifra de afaceri)

Sursa: www.tpsoft.ro

Vorbind despre efectele reducerii TVA la alimente, trebuie să plecăm încă o dată de la realitatea cruntă că 45 cele mai mari întreprinderi româneşti vând cât una poloneză!  

Întreaga producţie autohtonă de brânzeturi s-a ridicat în 2013 la 71.217 tone, doar cu cca 21.000 de tone peste nivelul din 1993 (sunt anii cu cea mai bună producţie din statisticile ultimilor 20; întâmplător, 1993 este şi primul an cu TVA de la noi). Astfel, producţia fiscalizată a României a fost de  2,5 ori mai mică decât exportul Poloniei de brânzeturi într-un singur an (177.000 de tone, în 2012).

Deci, doar ”datorită” faptului că suntem mai puţini, am reuşit să mâncăm în plus un kg de brânză de-a noastră. Om fi mâncat mai mult, dar nu ... fiscalizat! Iar când şi vacile nefiscalizate au dispărut, am luat din import. În 2013, am importat brânză şi caş de 123 de milioane de euro (5 mil. în 1993, 7 mil. în 2003), de trei ori mai mult decât am exportat, adică 39 de mil. (3 mil. în 1993, 8 mil. în 2003). 

Comerţ exterior (mil. euro)

 

România(2013)

Polonia (2012)

Total lapte şi lactate

export

  82

1.400

import

268

   473

 din care,

 brânză şi caş

export

  39

   550

import

123

lipsă date

sursa: INSSE/ Foundation of Assistance Programs for Agriculture, citată de Warsaw Voice 

Nu lucrez în domeniul industriei alimentare, nu-i iau partea, vorbesc doar în calitate de consumator de ... baze de date. Şi acestea îmi spun că, în România, care acum are practic cel mai mare TVA pe mâncare (doar Danemarca mai are 25%, dar cine îndrăzneşte să compare mere cu pere?) introducerea TVA diferenţiat vine nu ca un dar, ci ca o măsură care, in extermis, mai poate închega ceva dintr-o industrie care ar fi trebuit să fie cel puţin ca-n Polonia!

Adrian Luca este directorul firmei de consultanţă Transfer Pricing Services.   

 
Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7352
Diferență: -0,0042
Ieri: 4.7340
Azi: 4.2979
Diferență: 0,7619
Ieri: 4.2803
Azi: 5.3288
Diferență: 0,3106
Ieri: 5.3251
Azi: 4.3226
Diferență: 0,0324
Ieri: 4.3235