Vizita din această săptămână a doamnei Christine Lagarde la Bucureşti s-a bucurat de o anume atmosferă de încredere. Doamna Lagarde a sosit când România tocmai încheie un acord stand-by şi este pe cale de a începe negocierile pentru unul nou. Rezultatele parteneriatului încep să se vadă, iar beneficiile unui nou acord sunt greu de contestat.
România a luat măsuri dureroase de austeritate, dar a reuşit să-şi stabilizeze economia. În timp ce alte ţări încă se luptă cu reformele, România are perspective frumoase de creştere. Boardul FMI este de acord că ţara a făcut progrese notabile pe calea consolidării fiscale şi a stabilităţii macroeconomice, menţinând niveluri joase ale inflaţiei şi având un sold bugetar şi o balanţă de operaţiuni curente sustenabile. Acordurile au fost cu siguranţă o poveste de succes pentru regiune, iar o parte dintre măsurile luate de guvern în urma sfaturilor FMI ar putea servi drept exemplu altor ţări europene.
De ce ar mai fi totuşi nevoie de un nou acordă? Deşi FMI consideră că al doilea acord a fost un succes, subliniază totodată creşterea slabă şi faptul că România continuă să fie expusă riscurilor. Sunt necesare în continuare reforme structurale, mai ales în domeniile energiei şi transporturilor. Reformarea companiilor de stat rămâne o problemă cheie. Un nou acord preventiv ar fi astfel, în esenţă, o plasă de siguranţă menită să contracareze posibile riscuri şi să garanteze mai multe reforme.
Partea pozitivă este că deja există un cadru pentru reformă: România are o legislaţie modernă de guvernanţă corporativă prin care ar trebui numite consilii de administraţie independente şi echipe profesioniste de management în companiile de stat. Implementarea corectă a acestei legislaţii este crucială, având în vedere că societăţile româneşti de stat au fost conduse prea mult timp fără obiective de eficienţă sau profitabilitate. Rezultatele acestui mod de gândire au devenit evidente în 2012 şi la începutul lui 2013, când Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie, şi Oltchim, un gigant industrial, amândouă de stat, au devenit insolvente. FMI a subliniat importanţa selectării membrilor consiliilor de administraţie şi a managerilor din companiile de stat strict pe baza calificării profesionale şi le-a cerut autorităţilor să evite intervenţiile în operaţiunile companiilor. Un management adecvat, motivat corespunzător, nu este o condiţie suficientă pentru o mai bună performanţă, dar cu siguranţă este una necesară.
O altă condiţie ar fi deschiderea companiilor pentru capitalul privat. Privatizările generează stabilitate macro, conducând la creşterea investiţiilor străine directe şi de portofoliu. România trebuie să se uite nu mai departe de Polonia pentru a vedea cum vinderea participaţiilor majoritare sau minoritare ale companiilor de stat aduce dezvoltare şi creştere. FMI a fost un puternic susţinător al privatizărilor prin intermediul bursei, iar beneficiile listării pe bursă pot cu greu fi puse la îndoială. Sub ochiul atent al acţionarilor privaţi, aceste companii se pot dezvolta şi deveni mai eficiente, ceea ce poate conduce la realizarea potenţialului deplin al activelor strategice - aşa cum este cazul companiilor din domeniul energetic - în timp ce statul îşi păstrează în continuare controlul. În final, contribuabilul de rând beneficiază de pe urma valorii crescute a companiilor, având în vedere că sunt create locuri noi de muncă. Românii sunt îngrijoraţi de privatizări şi pe bună dreptate: din cauză că societăţile operează ineficient, noii proprietari privaţi sunt nevoiţi să ia măsuri imediate de restructurare care includ disponibilizări semnificative. Aceasta este cu siguranţă o problemă care trebuie să se regăsească în centrul discuţiilor despre privatizări, dar guvernul are capacitatea de a interveni şi de a acorda sprijin în perioada de tranziţie spre un alt loc de muncă precum şi cursuri de recalificare profesională.
Privatizările prin intermediul bursei vor contribui de asemenea la dezvoltarea pieţei de capital. Bursa de Valori Bucureşti este relativ mică în comparaţie cu dimensiunea ţării şi nu a fost martora niciunei oferte publice iniţiale de la debutul crizei încoace. Aducerea pe piaţă a companiilor de stat va conduce la dezvoltarea atât de necesară a Bursei de Valori.
FMI este conştient de importanţa unei pieţe pe deplin dezvoltate şi nu este nicio coincidenţă ca doamna Lagarde a vizitat Petrom, o companie la care a avut loc o privatizare de succes. Compania petrolieră ar trebui să fie un model pentru privatizări viitoare, precum şi un exemplu de transparenţă adus de listare. După ce statul a vândut pachetul majoritar de acţiuni în 2004, Petrom a crescut rapid şi a devenit un important jucător regional. Perspectivele sunt chiar mai luminoase având în vedere recentele descoperiri din Marea Neagră. Tranziţia de la stat la privat a fost lină, iar compania este acum cel mai mare contribuabil la bugetul de stat.
Acest guvern, alături de predecesoarele sale imediate, merită lăudate pentru că au menţinut un angajament fundamental faţă de aşa-numitele „condiţii“ FMI. Progresele în domeniul reformelor structurale au fost destul de dificile şi susceptibile de diferite întârzieri. Este esenţial să nu se renunţe la acest angajament. Implementarea riguroasă a programului de reformă ar trebui să permită României să facă faţă presiunilor competitive globale pe termen lung, să atragă investiţii străine directe şi de portofoliu şi să creeze noi locuri de muncă, asigurându-se astfel perspective de creştere pe termen lung. Guvernul trebuie, de asemenea, sa consolideze încrederea în economie, în special prin îmbunătăţirea climatului de afaceri. Acordul cu FMI impulsionează puternic realizarea acestor obiective, dar angajamentul autorităţilor de a continua reformele rămâne esenţial.
Mark Gitenstein a fost ambasador al SUA în România din august 2009 până în decembrie 2012. El face parte în prezent din Comitetul Reprezentanţilor Fondului Proprietatea
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
