• Leu / EUR4.8831
  • Leu / GBP5.7936
  • Leu / USD4.8176
Opinii

Zeno Căprariu, Deloitte: Decarbonizarea sistemului alimentar, mai mult decât o urgenţă

Opinii Top 1000 – Anuar realizat de ZF cu sprijinul Deloitte

Zeno Căprariu, Deloitte: Decarbonizarea sistemului alimentar, mai mult decât o urgenţă

Autor: Zeno Căprariu

11.04.2022, 08:00 178

Recenta conferinţă COP26 a readus decarbonizarea în sistemul alimentar în fruntea agendei. Guvernele şi publicul larg cer schimbarea. Dioxidul de carbon şi alte emisii, cum ar fi metanul şi azotul, trebuie reduse pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate asumate de state, iar sistemul alimentar reprezintă o mare parte din această schemă. Dacă dorim să avem emisii nete zero de carbon sau chiar negative, trebuie să regândim modul în care producem, procesăm şi consumăm alimente.

Producţia de alimente este responsabilă pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale lumii

Sistemul alimentar produce nu mai puţin de 27% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES). Două treimi din totalul emisiilor de GES legate de alimente vin din agricultură, silvicultură şi utilizarea terenurilor, iar restul provine din prelucrare, transport şi ambalare. Producţia animalieră generează 45% din totalul emisiilor de metan din lume, iar îngrăşămintele şi produsele de protecţie a culturilor, 80% din totalul emisiilor de protoxid de azot. Aşadar, atingerea obiectivelor de sustenabilitate discutate la COP26 va depinde în mare măsură de transformarea sectorului alimentar dintr-o sursă de carbon, într-un absorbant de carbon.

Cea mai mare parte a impactului asupra sustenabilităţii are loc în primele etape ale lanţului de aprovizionare cu alimente. Consumatorii, mărcile şi comercianţii cu amănuntul au adesea puţină vizibilitate directă sau control asupra acestui aspect. În timp ce doar unii comercianţi cu amănuntul pot exercita acest control, pentru fermieri şi alţi furnizori este dificil să facă investiţiile necesare pentru a-şi reduce amprenta de carbon, ca urmare a impactului negativ asupra marjelor de exploatare, deja foarte mici.

Cum poate deveni agricultura un absorbant de carbon?

Modul actual de a produce alimente nu este nici sustenabil şi, în cele mai multe cazuri, nici sănătos. Ar trebui să ne îndepărtăm de sistemul nostru agricol convenţional, care este tradiţional, liniar, degenerant şi are un impact negativ asupra mediului, şi să ne îndreptăm către un sistem agricol regenerativ, care va avea un impact net pozitiv asupra ecosistemului.

Un astfel de sistem sustenabil presupune investiţii în tehnologii noi, fiind axat pe creşterea şi restabilirea sănătăţii solului, a rezilienţei acestuia şi a biodiversităţii, prin aplicarea diferitelor practici regenerative, cum ar fi diversificarea, rotaţiile culturilor, acoperirea permanentă a solului, reducerea îngrăşămintelor artificiale, îmbunătăţirea gestionării apei şi a irigaţiilor şi utilizarea sistemelor integrate de creştere a animalelor şi de păşunat. Dacă avem un sol sănătos, putem reduce carbonul din aer, ceea ce va influenţa pozitiv schimbările climatice. În plus, ar ajuta fermierii să restabilească biodiversitatea, să menţină productivitatea culturilor, să reducă costurile, să sporească profiturile şi va crea oportunităţi de dezvoltare a unor noi modele de venituri pentru toţi actorii din cadrul lanţului valoric alimentar, de la fermieri la comercianţii cu amănuntul.

Asigurarea cererii viitoare de alimente fără extinderea terenurilor agricole

Acumularea de carbon în atmosferă este exacerbată prin defrişările la nivel mondial pentru extinderea terenurilor agricole, deoarece pădurile sunt absorbanţi importanţi de carbon. Transformarea acestora în terenuri agricole are un efect triplu: pădurea nu mai captează carbonul, care este eliberat prin ardere pentru a curăţa pădurile, iar practicile agricole ulterioare adaugă noi emisii de GES. Trebuie să hrănim o populaţie în creştere, dar nu ne putem permite să facem acest lucru extinzând terenurile agricole prin defrişări.

Pentru folosirea eficientă a terenurilor au fost dezvoltate sisteme de avertizare timpurie bazate pe inteligenţă artificială pentru a prezice riscul viitor de defrişare, folosind o gamă largă de date geospaţiale şi imagini din satelit, ce permit luarea de măsuri în timp util.

Lansarea de produse de consum care se află în limitele bugetului nostru de carbon

Trebuie să începem să trăim în limitele bugetului nostru de carbon pentru alimente. Dar această tranziţie a emisiilor de dioxid de carbon trebuie să fie atractivă şi accesibilă pentru consumatorul mediu, nu doar pentru segmente exclusiviste. Companiile ar putea crea produse alimentare cu o amprentă cu cel puţin 25% mai mică în comparaţie cu media pieţei. Prin lansarea acestor produse, respectivele companii ar putea urca în lanţul valoric, în comparaţie cu poziţiile lor tradiţionale, şi influenţa toţi partenerii de-a lungul lanţului pentru a face schimbări. Aceste produse nu ar creşte semnificativ costurile pentru fermieri şi consumatori, întrucât preţurile de consum pentru ele ar trebui să crească cu mai puţin de 5% pentru a compensa agricultorii. Şi toate acestea fără a afecta marjele niciunuia dintre ceilalţi jucători din lanţul valoric.

Sunt esenţiale integrarea şi colaborarea pe verticală în cadrul lanţului de aprovizionare

Există multe oportunităţi de decarbonizare pentru producători de alimente, procesatori şi consumatori, care nu ar trebui să conducă la creşterea costurilor pentru consumatori sau să reducă drastic marjele pentru producători. Dar este nevoie de o colaborare intensă în cadrul lanţului de aprovizionare şi de o distribuţie echitabilă a beneficiilor şi sarcinilor între actorii din lanţul valoric. În următorii doi ani, ne aşteptăm să vedem o creştere rapidă a nivelului de integrare verticală în lanţul valoric alimentar, determinată de sustenabilitate. Integrarea verticală ar putea lua multe forme şi nu trebuie să se refere doar la comercianţii cu amănuntul şi la mărcile de produse alimentare care preiau mai mult control asupra lanţului valoric din amonte. Ar putea fi vorba şi de organizarea fermierilor pentru a merge mai departe în josul lanţului de aprovizionare prin introducerea pe piaţă a propriilor mărci şi concepte alimentare durabile, asigurând în acelaşi timp o compensaţie adecvată.

Zeno Căprariu este Partener Audit, Deloitte România

Această opinie a fost publicată în catalogul Top 1.000 cele mai mari companii din România, anuar aflat la ediţia a V-a şi care vorbeşte despre liderii de business din România, companiile care reprezintă 45% din cifra de afaceri totală din economie

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8831
Diferență: -0,1595
Ieri: 4.8909
Azi: 4.8176
Diferență: 1,53
Ieri: 4.7450
Azi: 5.7936
Diferență: 0,416
Ieri: 5.7696
Azi: 5.0705
Diferență: 0,6451
Ieri: 5.0380