Săptămâna aceasta Ziarul Financiar va marca 25 de ani de la lansare - vineri, 13 noiembrie 1998 a fost conferinţa de lansare desfăşurată la Banca Naţională, iar luni 16 noiembrie 1998 a apărut primul număr al Ziarului Financiar.
În 1998, când Ziarul Finanaciar a pornit această aventură de a fi vocea comunităţii de business din România, care la vremea respectivă aproape nu exista, România era într-o zonă gri din punct de vedere politic, social şi economic.
Când PIB-ul era de numai 40 miliarde de dolari, ce clasă de business privată puteai să ai? Atunci companiile şi băncile de stat erau la putere, iar cei care erau în business erau consideraţi nebuni, având în vedere că inflaţia era de 40%, cursul creştea într-un an cu 30-40%, iar salariul mediu era de 150 de dolari.
După ce americanii şi europenii au luat decizia ca şi România să intre în NATO şi Uniunea Europeană, ca fostele ţări comuniste Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, economia a început să se schimbe într-un mod pe care puţini l-au anticipat.
Investiţiile străine, privatizarea întreprinderilor de stat şi a băncilor de stat, plus apariţia antreprenorilor români (Fan Curier s-a fondat în 1998, de exemplu) au mişcat economia şi au pus bazele unei clase antreprenoriale şi de business care au preluat iniţiativa.
Apariţia multinaţionalelor a creat o nouă clasă de salariaţi, corporatiştii – care au devenit unul dintre motoarele creşterii econonomice spectaculoase care a urmat.
Din 2000 până în 2008 economia a crescut de peste 3 ori, de la 40 miliarde de dolari la peste 140 de miliarde de euro. În locul terenurilor agricole din Pipera au apărut clădiri de birouri ca în Vest, locul magazinelor universale a fost luat de mall-uri, iar supermarketurile moderne au luat locul chioşcurilor, aprozarelor şi magazinelor alimentare.
Deschiderea graniţelor şi libera circulaţie a persoanelor a schimbat dinamica socială şi într-un sens şi în altul, pentru că am putut circula liberi în Europa occidentală, fără paşaport, fără vize, dar la polul opus acest lucru a făcut ca 4-5 milioane de români să plece în Occident la muncă. Aceşti români, pe care i-am botezat “căpşunari” au trimis însă acasă banii câştigaţi în afară, ceea ce a susţinut o parte din creşterea economică spectaculoasă din anii 2000. Creditele ipotecare şi imobiliare au dus la apariţia pieţei rezidenţiale, iar mulţi tineri, multe familii de tineri au putut să îşi ia un apartament, fără să mai aştepte moştenirea de la părinţi sau de la bunici.
În 2005, Banca Naţională s-a desprins de trecutul anilor ‘90 – inflaţie foarte mare, deprecierea continuă a cursului valutar leu/euro şi a tăiat patru zerouri din coada monedei naţionale, dând peste noapte o altă valoare monedei naţionale. În următorii 18 de ani, cursul valutar a crescut cu numai 22%, cât creştea în anii ‘90 în 3-6 luni.
Pe fondul optimismului economic, politic şi social din anii 2000, de după intrarea în NATO şi Uniunea Europeană, multă lumea a crezut că acest lucru ne va aduce peste noapte şi recuperarea decalajului economic faţă de Occident, plus creşterea semnificativă a puterii de cumpărare.
Totul s-a oprit în momenul în care în America a venit, peste noapte, o criză financiară care a dat peste cap întreaga lume.
România a fost lovită din plin, economia a trecut de la o creştere spectaculoasă la o scădere dramatică în doar un an, puterea de cumpărare în euro a românilor a scăzut cu 30% în doar cateva luni, iar multe firme româneşti au fost lovite în plin. Băncile din România, marea majoritate deţinute de grupuri bancare internaţionale, s-au trezit peste noapte cu credite neperformante, fiind nevoie de intervenţia guvernului printr-un împrumut imens de la FMI – 20 miliarde euro, pentru a stabiliza situaţia financiară, în condiţiile în care finanţare externă privată pentru România scăzuse dramatic.
Ne-au trebuit 4 ani cu multe sacrificii şi pierderi pentru a ieşi din această criză. 2 milioane de români au plecat să muncească în afară pentru că în ţară piaţa muncii era afectată iar salariile erau în scădere.
Exuberanţa socială, politică şi economică fusese înlocuită cu un pesimism economic şi cu tensiuni economice şi sociale fără precedent. Probabil ca vă mai amintiţi de scăderea salariilor cu 25%, peste noapte, din sectorul bugetar, din anul 2010. În sectorul privat salariile fusese tăiate încă din 2009.
Din 2012 însă, de nicăieri, economia Românieia reînceput să crească înregistrând timp de un deceniu cea mai spectaculoasă evoluţie din Europa: PIB-ul s-a triplat de la 120 de miliarde de euro la 320 miliarde de euro acum, salariul mediu s-au triplat, salariile din IT au crescut de 5 ori, iar prin stabilitatea cursului valutar leu/euro care a crescut cu numai 14% în 10 ani, puterea de cumpărare în euro s-a majorat spectaculos. Scăderea inflaţiei şi reducerea dobânzilor la lei au contribuit din plin la această creştere economică spectaculoasă.
Deşi în 2020 lumea a fost lovită de o pandemie apărut de nicăieri, România a reuşit să fie una dintre câştigătoarele acestei perioade, având o scădere economică mult mai redusă decât a altor ţări occidentale şi o revenire extrem de rapidă.
Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, după pandemie a venit războiul din Ucraina, un război militar în adevăratul sens al cuvântului, pe care nimeni nu îl crede posibil în lumea occidentală de astăzi.
Războiul din Ucraina a schimbat cursul global al economiei modiale, iar reapariţia inflaţiei, creşterea dobânzilor şi tensiunile geopolitice între marile puteri au schimbat dintr-odată liniştea şi prosperitatea lumii occidentale.
Ziarul Financiar a fost martorul a tot ceea ce s-a întamplat în ultimii 25 de ani, a văzut şi a scris despre toate aceste schimbări pozitive şi negative din jurul nostru, a fost martorul apariţiei unor antreprenori, a unor companii şi businessuri care au avut creşteri economice spectaculoase, dar şi prăbuşiri neaşteptate.
Trecutul celor 25 de ani îl ştim, putem analiza pe toate feţele evenimentele care au fost şi le putem găsi explicaţii.
Dar ce va fi în următorii 25 de ani?
Când Ziarul Financiar a pornit la drum în 1998, nimeni nu a crezut că România ar putea ajuge aici unde este astăzi din punct de vedere economic. Nimeni nu credea că poţi să ai un salariu mediu de aproape 1.000 de euro, iar anumite categorii profesionale să aibă salarii de la 3.000 de euro în sus.
Capitalul românesc, deşi a crescut spectaculos în ultimii 25 de ani, nu are încă suficientă forţă pentru a prelua locul capitalului străin.
Prin Gala ZF 2023, care marchează cei 25 de ani de la lansare, Ziarul Financiar va încerca să arunce o privire în viitor. Nimeni nu ştie ce va fi peste 25 de ani, cum va arăta lumea occidentală, cum va arăta România din toate punctele de vedere, dar măcar din aproape în aproape putem discuta ce ar putea să ne aducă viitorul din punct de vedere politic, geopolitic, economic, social şi demografic.
Pentru a răspunde la o parte din aceste întrebari Ziarul Financiar îl va aduce în faţa cititorilor şi a comunităţii de business din România pe Lionel Barber, care din poziţia lui – a fost 15 ani editorul Finacial Times, cel mai important ziar de business din Europa, a luat contact cu lumea puterii la cel mai înalt nivel.
Cu ajutorul experienţei lui în această lume geopolitică, văzută şi nevăzută (a stat de vorbă cu Barack Obama şi Vladimir Putin, i-a luat interviu Angelei Merkel), Ziarul Financiar îşi propune să pună pe masă câteva subiecte:
- Cum va arăta noua lume occidentală în contextul actualelor tensiuni geopolitice?
- Când şi cum se va sfârşi războiul din Ucraina şi actualul conflict din Orientul Mijlociu?
- Ce va veni în locul globalizării, motorul creşterii economice mondiale din ultimii 30 de ani?
- Cum va ieşi Europa din situaţia geopolitică actuală?
- Ce va face Germania, motorul economic al Europei, după ce a pierdut piaţa Rusiei?
- Cum va supravieţui Occidentul creşterii inflaţiei, a dobânzilor, încetinirii creşterii economice şi datoriilor mari ale statelor vestice?
- Cum va supravieţui Occidentul scăderii demografice şi amestecului de populaţii care se anunţă pentru viitor?
- Care va fi viitorul Europei Centrale şi de Est în tot acest context geopolitic tensionat?
- Ce se va întampla cu România, cum va putea să facă faţă schimbărilor geopolitice mondiale dar şi tensiunilor interne, creşterea naţionalismului, creşterea nemulţumirii populaţiei faţă de clasa politică tradiţională, încetinirii creşterii economice, schimbărilor de generaţii?
- Mai putem avea încă un deceniu de creştere economică continuă, astfel încât să ne dublăm PIB-ul de la 320 de miliarde de euro la 600 de miliarde de euro?
La o parte din aceste întrebari vom primi un răspuns la Gala ZF 25 de ani, care va avea loc pe 23 noiembrie.
Ziarul Financiar va continua să fie vocea comunităţii de business din România, Ziarul Financiar va continua să susţină capitalul privat românesc cât şi investiţiile străine, Ziarul Financiar va susţine modelul lumii occidentale şi apartenenţa României la UE şi NATO.
