Reciclarea nu e la fel pentru toţi. Acolo unde unora le este simplu, pentru alţii e complicat. Acolo unde unii văd plasticul ca pe un dezastru, alţii înţeleg că e indispensabil şi caută să fie responsabili cu deşeurile.

Sistemul Garanţie-Returnare (SGR), cel mai amplu proiect de mediu implementat în România şi cel mai mare parteneriat public-privat, face paşi către dezvoltare, facilitând colectarea deşeurilor de ambalaje, însă nu toţi producătorii de băuturi se declară încântaţi de funcţionarea programului. Ministerul Mediului ia în calcul prelungirea termenului până la care toate ambalajele de pe rafturi vor avea logo SGR şi garantează că, în ciuda nemulţumirilor producătorilor, proiectul nu va fi suspendat.

Când vine vorba de colectarea deşeurilor, cu toţii avem impresia că am înţeles şi ştim cum se face. Cartonul şi hârtia într-un container, sticla în altul, plasticul separat şi el. Doar că fiecare din aceste segmente vine, la rândul său, cu alte subdiviziuni.

Infrastructura pentru colectarea plasticului are şanse să se dezvolte în următorii ani în România, pe fondul unor investiţii anunţate pentru înfiinţarea mai mult centre de colectare pentru diferite categorii de deşeuri. „România va dezvolta până în 2026 o infrastructură de insule ecologice digitale cu fonduri UE. Acestea vor fi atât îngropate, cât şi supraterane şi vor fi dotate cu sisteme anti-efracţie. Insulele vor avea containere de colectare separată a plasticului, dar vor deservi doar comunităţile de locatari arondate acestora“, explică Radu Hădăreanu, managerul proiectului Harta Reciclării, o iniţiativă a asociaţiei Viitor Plus, care şi-a propus să centralizeze

Circuitul plasticului în natură este una dintre cele mai intense preocupări când vine vorba de oportunitatea folosirii acestui material în viaţa de zi cu zi. Deşi plasticul în sine nu este – cel puţin nu totdeauna – o problemă, ceea ce se întâmplă cu el după ce nu mai e necesar poate deveni u

Recipientele reutilizabile din plastic devin o soluţie populară la festivaluri, evenimente, în cafenele şi în restaurante, limitând astfel cantitatea de plastic care ajunge la gunoi după ce paharele sau vesela nu mai sunt necesare.

Simpla aruncare a deşeurilor din plastic la coşul corespunzător nu este suficientă atunci când vine vorba de colectarea selectivă, avertizează specialiştii din domeniu. În lipsa respectării unor condiţii, este posibil ca ambalajele să ajungă, în final, tot la groapa de gunoi.

Aproape 90% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, reprezentanţi ai Generaţiei Z, reciclează, principalul motiv invocat fiind dorinţa de a proteja mediul, urmat de grija pentru generaţiile viitoare, intenţia de salvare a resurselor şi formarea unor generaţii viitoare mai responsabile.