Plasticul este deseori văzut ca principalul material poluator al mediului înconjurător, în special pentru că în multe ţări vedem ambalaje de tip PET în natură.

Sectorului vinului este fără doar şi poate cel mai mare utilizator de ambalaje din sticlă din domeniul băuturilor, însă nu mai deţine monopolul având în vedere că industria ambalajelor nu a fost ocolită de inovaţii.

Atunci când un ambalaj de tip PET este reciclat, folosim deja resursele pe care le avem deja şi nu mai trebuie să creăm altele de la zero. Astfel, se folosesc mult mai puţine resurse şi impactul asupra mediului este mai redus.

„Colectez separat sticlele cu sigla SGR şi le duc la centrele din supermarketuri. În general, nu întâmpin probleme atunci când vreau să arunc ambalajele, avem containere separate pentru sticlă, plastic, carton, gunoi menajer şi resturi compostabile, şi pot doar să sper că firma de salubritate le şi preia pe categorii”, spune Caterina A., care locuieşte în Cluj şi care spală caserolele şi alte deşeuri din plastic înainte de a le arunca în containerul dedicat pentru că ia în calcul că altfel acestea nu vor ajunge să fie reciclate.

Câte tipuri de plastic există? Este o întrebare pe care mulţi consumatori o au în minte atunci când se gândesc la cât de divers este universul de produse în acest material se găseşte. Cel mai simplu mod de a vedea tipul de plastic folosit este de a urmări eticheta produsului.

În contextul în care un european a ajuns să genereze în medie peste 186 kg de deşeuri anual, iar 40% din plastic folosit în Uniunea Europeană se regăşeşte în ambalaje, Comisia Europeană a întocmit un nou regulament numit The Packaging and Packaging Waste Regulation - PPWR (Regulamentul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje), care înlocuieşte legislaţia anterioară şi are ca scop introducerea de noi reguli care să reducă la minimum cantitatea de ambalaje şi deşeuri generate.