Comisarul european pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner, intretine starea de incertitudine legata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007. Ea sugereaza ca ar fi indicata o incetinire a ritmului extinderii, pentru ca cetatenii statelor membre nu au asimilat-o inca pe cea din 2004, cea mai mare de pana acum.
Este pentru prima data cand aderarea Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007 este pusa sub semnul indoielii de catre un oficial al Comisiei Europene. Comisia a sustinut de-a lungul timpului integrarea celor doua state, cu conditia ca angajamentele asumate sa fie respectate. Tot ieri, si noul ministru francez de externe, Philippe Douste-Blazy, a adus in discutie extinderea, in conditiile in care francezii au respins tratatul constitutional.
Extinderea cu cele zece state membre, majoritatea din sud-estul Europei, a adus "multe rezultate pozitive - politice si economice", a declarat Benita Ferrero-Waldner, citata de EUObserver. "Oamenii au insa nevoie de timp pentru a asimila aceasta extindere majora", a explicat comisarul european.
Dincolo de scepticismul cetatenilor din UE fata de noul val de extindere, tarile candidate trebuie sa fie extrem de atente si la indeplinirea conditiilor stricte de aderare, mai spune comisarul.
Benita Ferrero-Waldner este de origine austriaca si face parte din Partidul Popular Austriac (OVP), afiliat Partidului Popular European. Grupul popularilor europeni, in care crestin-democratii germani detin o pondere importanta, au cerut, chiar in preziua ratificarii in Parlamentul European a tratatelor de aderare ale Romaniei si Bulgariei, blocarea integrarii celor doua state. Popularii au fost in cele din urma de acord cu ratificarea numai dupa o discutie cu premierul luxemburghz Jean Claude Juncker, care a promis ca cele doua state vor fi monitorizate drastic pana in momentul integrarii propriu-zise. Luxemburgul asigura pana pe 1 iulie presedintia rotativa a UE.
Declaratiile comisarului european au intervenit doar cu cateva zile inainte de summit-ul UE de la Bruxelles, din 16-17 iunie, unde se va dezbate situatia aparuta dupa respingerea Constitutiei europene de catre catre francezi si olandezi. UE va propune monitorizarea cu atentie a respectarii angajamentelor Romaniei si Bulgariei, se arata in proiectul de concluzii al reuniunii, relateaza AFP. Summit-ul Consiliului European ar trebui sa amane discutiile de fond pe tema procesului de extindere, dupa respingerea Constitutiei europene de electoratul din Franta si Olanda.
Politicienii romani au incercat sa separe eventualitatea blocarii extinderii de esecul referendumurilor constitutionale, cu toate ca unul dintre motivele respingerii Constitutiei europene de catre cetatenii celor doua state a fost chiar extinderea prea rapida a Uniunii.
Nu exista un raport direct de cauzalitate intre respingerea Constitutiei europene si procesul de extindere, a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu. Insa, dupa respingerea tratatului constitutional in Franta, seful Executivului a simtit nevoia sa mearga la Berlin unde s-a intalnit cu cei mai puternici opozanti ai aderarii Romaniei, crestin-democratii germani. Tariceanu i-a rugat pe reprezentantii Uniunii Crestin Democrate din Germania sa nu foloseasca tema extinderii UE in campania electorala pentru alegerile pentru Bundestag din toamna acestui an.
Crestin-democratii au cele mai mari sanse sa castige alegerile din toamna, iar acest lucru ingrijoreaza autoritatile de la Bucuresti, dupa ce germanii si-au facut cunoscuta in mod constant opinia ca extinderea trebuie blocata.
"Este foarte clar ca Romania si Bulgaria apartin Europei si ca trebuie sa devina membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene, dar ambele tari trebuie pregatite pentu aderare. Deocamdata nici cele doua tari, nici Uniunea Europeana nu sunt pregatite", declara Markus Ferber, unul dintre cei mai influenti lideri ai CDU. La fel de transant s-a pronuntat si Matthias Wissmann, si el un lider crestin-democrat. Daca Guvernul de la Berlin se va schimba in urma alegerilor din septembrie, tarile candidate la UE nu vor primi statutul de membru deplin al organizatiei, a spus Wissman si a anuntat ca un guvern german crestin-democrat ar negocia doar in ceea ce priveste o politica noua de vecinatate.
Autoritatile de la Bucuresti au primit semnale de respingere si din Austria, atat de la cancelarul Wolfgang Schussel, cat si de la presedintele parlamentului. In timpul unei dezbateri asupra Constitutiei europene, cancelarul s-a declarat convins ca integrarea Romaniei si Bulgariei va fi amanata cu un an. Ulterior, Partidul Popular Austriac, din care atat Schussel, Bartenstein, cat si Ferrero-Waldner fac parte, si-a exprimat temerile ca Romania si Bulgaria ar fi pregatite de aderare.
"Cu toate ca Bulgaria si Romania sunt pe drumul cel bun spre aderare, exista indoieli intunecate in privinta gradului lor de pregatire pentru a adera in 2007", a declarat Andreas Khol, presedintele Parlamentului si unul din liderii Partidului Popular. Liderii UE ar trebui sa se gandeasca serios la amanarea aderarii celor doua tari cu cel putin un an, a mai spus el.
Si ministrul francez de externe si-a exprimat scepticismul cu privire la extinderea UE, desi a exclus varianta ca aderarea Romaniei si Bulgariei sa fie blocata. Noul ministrul de externe, Philippe Douste-Blazy, a declarat, ieri, intr-un interviu pentru Le Figaro, ca nu exista motive pentru amanarea integrarii Romaniei si Bulgariei, atat timp cat cele doua state isi indeplinesc obligatiile asumate.
"Daca aceste conditii sunt respectate, nu vad cu ce drept am repune in discutie aderarea celor doua tari", a declarat ministrul francez de externe. Esecul referendumului constitutional in Franta renaste insa discutiile despre organizarea propriu-zisa a Uniunii, spune Douste-Blazy.
"Unul dintre obiectivele acestei Constitutii era sa organizeze existenta celor 25 de state membre. Fara tratatul constitutional este dificil sa integram noi state, o data ce regulile vietii noastre comune nu sunt definite in mod clar. Stabilirea regulilor este unul din elementele capacitatii de absorbtie a Uniunii Europene. Dupa referendumul francez, trebuie sa reflectam la aceste lucruri", a spus ministrul francez in Le Figaro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
