Premierii şi reprezentanţii celor 15 guverne din grupul "Prietenii coeziunii" (între care şi premierul Ponta) reuniţi la Bruxelles au bătut ieri în cuie planul general de bătaie împotriva "grupului austerităţii" în perspectiva confruntării ce se va deschide săptămâna viitoare la summitul Uniunii Europene care va adopta liniile generale ale bugetului UE pentru exerciţiul financiar 2014-2020.
Administraţia prezidenţială nu a trecut însă pe agenda de astăzi o întâlnire Băsescu-Ponta şi a precizat, prin vocea purtătorului de cuvânt al instituţiei Bogdan Oprea, că la Palatul Cotroceni nu a sosit nicio solicitare privind o întâlnire a premierului cu preşedintele. Premierul a anunţat ieri că îl va suna în cursul serii pe preşedinte pentru a-i solicita această întâlnire.
Ponta a fost ieri la Bruxelles la reuniunea grupului Prietenii coeziunii, iar reprezentarea României la summitul UE rămâne şi în campanie electorală subiect de dispută politică după ce, în vară, a fost unul dintre punctele care au declanşat criza politică.
Campania electorală îşi pune amprenta, inclusiv asupra acestui aspect esenţial pentru viitor, iar un refuz al preşedintelui de a-i încredinţa premierului un mandat de reprezentare, aşa cum acesta din urmă a cerut, poate învolbura din nou apele umflate ale politicii.
În privinţa bugetului viitor al UE - aspect discutat ieri de cei 15 premieri sau de reprezentanţii lor - veştile nu sunt bune pentru "Prietenii coeziunii". Premierul Victor Ponta a reiterat că poziţia celor 15 coincide cu cea a Comisiei Europene şi este spijinită de Parlamentul European şi, mai cum seamă, de grupul socialist din PE, dar acest lucru nu va fi de ajuns.
Scandal pe 150 de miliarde de euro
Vom vedea săptămâna viitoare cum va sfârşi confruntarea între ţările mai sărace din UE (15 la număr, reunite în grupul Prietenii coeziunii - Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Letonia, Lituania, Spania, Portu-galia, Grecia, Malta şi Croaţia) şi ţările reunite în aşa-numitul grup al "prietenilor unor cheltuieli mai bune" - care include contributorii neţi precum Germania (care şi-a nuanţat poziţia în ultima vreme), Marea Britanie (care ameninţă cu blocarea discuţiilor dacă fondurile nu sunt tăiate la sânge), Olanda, Finlanda, Austria şi Franţa (parţial).
Practic, pretenţia minimală a acestor din urmă ţări este tăierea din bugetul viitor a cel puţin 100 mld. euro din suma de 1.035 mld. euro între 2014-2020 propusă de Comisia Europeană. Dar aceasta este doar baza de plecare, ţinta fiind tăierea a 150 mld. euro. Aceste fonduri ar urma să fie reduse din programele structurale şi de coeziune, adică din acel coş din care se se înfruptă acum ţările mai sărace din estul şi sudul Uniunii Europene. Pentru aceste fonduri şi pentru programele regionale Comisia prevedea 376 mld. euro în exerciţiul 2014-2020. O tăiere a lor cu 100 - 150 mld. euro ar fi, drept urmare, dramatică pentru ţările care beneficiază de aceste sume.
Cum, şi aşa, în exerciţiul financiar 2007-2013 acestea au avut probleme cu absorbţia (România are cele mai mari probleme la acest capitol - sub 10% absorbţie până în prezent din totalul sumelor destinate de aproape 20 mld. euro), ele ar putea fi penalizate încă o dată în exerciţiul financiar viitor prin reducerea fondurilor. Un alt pericol, de care administraţia de la Bucureşti se teme în primul rând: ipoteza condiţionării alocărilor fondurilor viitoare de rata de absorbţie din exerciţiul financiar multianual curent.
"Nu vom accepta aşa ceva", a spus, în mai multe rânduri, ministrul afacerilor europene Leonard Orban. Cum bugetul trebuie aprobat de toţi membrii UE, nu se va ajunge chiar aici, probabil, pentru că, deşi sunt anticipate dispute aspre, nimeni nu-şi doreşte un blocaj. Dar compromisul se obţine prin cedări, iar România şi alte ţări se vor vedea nevoite să renunţe la o parte din pretenţii, cum ar fi, de pildă, o alocare mai bună de fonduri faţă ceea ce au obţinut deja în exerciţiul financiar 2007 - 2013 (sau măcar o menţinere la acelaşi nivel a alocărilor). Deşi nu o spune public, administraţia de la Bucureşti ar ceda la o tăiere de 100 mld. euro din bugetul multianual viitor, ceea ce îi va afectat, inevitabil, alocarea anticipată de bugetul propus de Comisia Europeană. Dar aceste aspecte complexe şi cu implicaţii importante pentru viitor pălesc la Bucureşti în faţa disputelor politice.
Premierul, aflat la Bruxelles, şi-a făcut timp să răspundă remarcilor preşedintelui de luni seară, iar două dintre acestea sunt esenţiale în contextul campaniei electorale. Anume, a spus şeful statului: nu va numi un premier după alegeri decât ţinând seamă de ceea ce el a numit interesul naţional. Apoi: România are dificultăţi în a se defini ca un stat de drept întrucât puterea actuală şi-a înteţit atacurile împotriva instituţiilor statului.
Fără remaniere
Ponta vede însă astfel interesul naţional, pe care preşedintele nu l-a definit.
"Interesul naţional este definit de români prin vot la 9 decembrie. Nu e nimeni deţinătorul interesului naţional personal, nici preşedintele Băsescu, nici eu, nici Oprea şi nici altcineva. Dacă votul majoritar va fi pentru USL, care şi-a anunţat deja candidatul la postul de prim-ministru în postura mea, şi Guvernul Ponta, acela este interesul naţional şi aici cred că mă întâlnesc perfect cu preşedintele Băsescu", a opinat şeful Guvernului, citat de Mediafax.
De asemenea, premierul a lăsat să se înţeleagă că nu va face nicio remaniere guvernamentală aşa cum a cerut preşedintele, după ce Agenţia Naţională de Integritate
i-a acuzat pe patru dintre membrii Cabinetului - Ovidiu Silaghi, Eduard Hellvig şi Liviu Pop şi Dan Mihalache (secretarul general adjunct al Guvernului, demis ieri de premier pentru unele declaraţii politice) - de conflict de interese.
În ultima vreme premierul a fost mai ponderat în declaraţii atunci când în discuţie au intrat gesturi sau declaraţii ale şefului statului. Nu şi Crin Antonescu, şeful liberalilor şi candidat din partea USL la alegerile prezidenţiale viitoare. Declaraţiile lui Băsescu de luni seara referitoare la lacunele statului de drept din România ar fi, în opinia sa, de o maximă gravitate şi iresponsabile.
Mai mult, afirmă Antonescu: "Traducerea mea pentru folosirea conceptului de «interes naţional» e bunul-plac, e expresia arbitrariului perfect. Eu, Traian Băsescu, stabilesc care e interesul naţional, fără să mă intereseze deloc ce votează oamenii, stabilesc eu cine trebuie să formeze Guvernul, indiferent de rezultatul alegerilor".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
