Politică

Ce teme au noii miniştri de făcut indiferent de planurile cu care vin la putere

Ce teme au noii miniştri de făcut indiferent de planurile cu care vin la putere

Autor: Marius Oncu

02.05.2012, 00:07 921

Ministerul Finanţelor

  • Reorganizarea ANAF este o necesitate şi una dintre principalele condiţionalităţi ale acordului de împrumut de 1 mld. euro pe care România îl va semna, probabil, în vară cu Banca Mondială. Reforma ar trebui să ducă la creşterea colectării veniturilor la buget, scăderea birocraţiei şi îmbunătăţirea relaţiei Fisc - contribuabil. România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor bugetare în PIB din Uniunea Europeană. Reorganizarea ANAF se doreşte a fi mai amplă decât cea operată în Bulgaria.

  • Majorarea salariilor şi /sau reducerea contribuţiilor sociale, precum şi restituirea contribuţiilor sociale plătite de pensionari. Acestea sunt promisiuni comune ale fostei guvernări, precum şi ale noului premier desemnat Victor Ponta. Creşterea salariilor bugetare cu 16% în iunie ar avea un impact bugetar de 2 mld. lei, în timp ce reducerea CAS cu 5%, o altă măsură analizată de fostul guvern, ar însemna un efort bugetar de 2,3 mld. lei. În privinţa CAS la pensii datele arată că sunt necesari 650 mil. lei pentru returnarea contribuţiilor reţinute doar în acest an în mod incorect.

  • Ţintele trimestriale de deficit bugetar şi de arierate. Rămâne de văzut dacă FMI va accepta modificarea ţintei de deficit pentru întregul an şi dacă vor fi schimbate şi obiectivele trimestriale agreate cu guvernarea anterioară. La sfârşitul lunii iunie deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 6,8 mld. lei, în septembrie ar urma să fie de 8,5 mld. lei, pentru ca la sfârşitul anului să urce la 12,2 mld. lei, conform scrisorii de intenţie actuale. Arieratele reprezintă "eterna" problemă a României de la începutul acordului cu FMI în primăvara anului 2009, pentru care a solicitat în mod constant derogări de la Washington. Ţintele pentru arieratele companiilor de stat sunt: 15 mld. lei în iunie şi 12,5 mld. lei în septembrie. Pentru arieratele bugetelor locale nivelurile setate sunt: 0,5 mld. de lei în iunie şi 0,45 mld. lei în septembrie. Arieratele administraţiei centrale şi ale bugetelor de asigurări sociale ar trebui să coboare la 60 mil. lei în iunie şi la 40 mil. lei în septembrie.

Ministerul de interne

  • Ministerul de Interne are unul dintre cele mai importante roluri în cabinetul condus de Victor Ponta în condiţiile în care acest minister va fi responsabil în perioada următoare atât de alegerile locale, cât şi de cele parlamentare.

  • Crimele recente dintr-un coafor bucureştean au readus în lumină situaţia carenţelor din interiorul sistemului de acordare a permiselor de portarmă. Fostul ministru de interne Gabriel Berca a declarat în urmă cu o lună în emisiunea "După 20 de ani", difuzată de Pro TV, că în urma unor verificări au apărut semne de întrebare privind 52 de angajaţi care deţin arme letale cu toate că se află în analiza Direcţiei medicale pentru că au avut probleme de natură psihologică.

  • Eficientizarea activităţii de la Ministerul de Interne este un dosar în continuare nerezolvat cu toate că la nivel declarativ s-a aflat pe lista de priorităţi a tuturor miniştrilor din ultimii 20 de ani. Opoziţia pentru restructurare este însă foarte puternică. Datele arată însă că în ultimii cinci ani numărul angajaţilor de la MAI a crescut cu 40%, de la 100.000 la 149.000 anul trecut.

Ministerul Muncii

  • Recalcularea contribuţiilor plătite de 2,1 milioane de pensionari ca urmare a hotărârii Curţii Constituţionale, care a decis că nu este legală impunerea unei contribuţii pentru sănătate pentru pensiile mai mici de 740 de lei; implicit, bugetul Sănătăţii nu va mai încasa un miliard de lei de la Casa de Pensii.

  • Corelarea bazelor de date de la Ministerul Muncii, având în vedere că un raport recent al Curţii de Conturi arată că în România s-au acordat pensii ilegale în valoare de aproximativ 5 milioane de euro, pensionarii având CNP-uri eronate sau dosare duble de pensie. Noul ministru va trebui să continue protocolul semnat cu ministrul finanţelor, care prevede agregarea bazelor de date şi livrarea unor statistici coerente privind numărul de salariaţi, contribuabili şi pensionari.

  • De asemenea, noul ministru va trebui să se asigure că se aplică noua lege a asistenţei sociale, care a redus numărul de prestaţii sociale şi care trebuie să reducă risipa din sistem. În prezent există în derulare un program de modernizare a sistemului de asistenţă socială, asistat de Banca Mondială cu un împrumut de jumătate de miliard de euro şi care dacă se respectă, va duce până la sfârşitul anului 2013 la reducerea cheltuielilor cu 0,8% din PIB.

Ministerul economiei

  • Eliminarea "băieţilor deştepţi" de la Hidroelectrica. La finalul lunii trecute, surse din Ministerul Economiei spuneau că negocierile dintre Hidroelectrica şi posesorii de contracte directe erau pe final, la acel moment existând şanse ca aceste înţelegeri, prin care cel mai valoros activ al statului român a pierdut în zece ani 1,5 mld. euro, să fie reziliate. Aceste contracte sunt acum şi în vizorul Comisiei Europene. Anularea contractelor directe ale Hidroelectrica ar elimina distorsiuni majore produse în piaţa energiei şi ar aduce în conturile companiei câştiguri anuale între 175 şi 275 de milioane de euro.

  • Identificarea urgentă o unor investitori pentru marile proiecte energetice. Proiecte de miliarde de euro aşa cum sunt cele două reactoare de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti aniversează ani de zile de blocaj deşi mai bine de jumătate din parcul de producere a energiei din România ar trebui închis având durata de viaţă depăşită. Totodată, parteneriate pentru termocentrale noi începute în 2008 stau şi acum blocate, iar fără investiţii majore în infrastructura de transport Dobrogea riscă să se sufoce chiar sub greutatea proiectelor pe care le-a atras, în special a parcurilor eoliene.

  • Listări, manageri buni şi strategie. Listarea marilor companii de stat, Hidroelectrica, Romgaz şi Nuclearelectrica, trebuie să continue, mai ales pentru efectul de transparentizare pe care o astfel de procedură îl aduce.

Ministerul educaţiei

  • Aprobarea Codului etic pentru învăţământul preuniversitar, un document aflat în prezent în dezbatere publică, a cărui implementare va decide dacă profesorii mai pot face meditaţii cu propriii elevi. Unii profesori spun că interzicerea meditaţiilor cu propriii elevi ar putea reprezenta o problemă, pentru că elevii trebuie să se pregătească suplimentar pentru admiterea la facultate.

  • Clarificarea criteriilor de evaluare pentru tinerii care vor să urmeze o carieră didactică după ce fostul ministru al educaţiei Cătălin Baba anunţase că cei care vor să devină profesori trebuie ca din toamna acestui an să înceapă un masterat didactic de doi ani, pe durata căruia primesc o bursă de 700 de lei.

  • Reorganizarea şcolilor care au prea mulţi copii înscrişi. O decizie a fostului ministru arăta că şcolile pot funcţiona în maximum două schimburi, însă dacă în circumscripţie sunt înscrişi copii al căror număr depăşeşte capacitatea unităţii, activitatea poate fi extinsă în unităţi apropiate, şcoli sau grădiniţe.

Ministerul afacerilor europene

  • Guvernul Ponta preia fondurile europene la "borna" de 1,26 miliarde de euro, bani ce au ajuns în economia locală şi au fost şi rambursaţi de Uniunea Europeană în primii cinci ani de când Bruxellesul a dat undă verde României pentru liniile de finanţare pe bani europeni. Toate calculele macroeconomice de anul acesta au fost făcute având în vedere că până la sfârşitul anului în economie vor intra 3,5 miliarde de euro din banii Bruxellesului. Pentru a atinge acest prag Guvernul trebuie să ramburseze în ultimele trei trimestre ale anului facturi de 280-300 milioane de euro/lună.

  • Una dintre principalele mize pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene este implementarea în teren a proiectelor de investiţii în infrastructură de la Mediu şi Transport. Aceste două programe se clasează însă pe două din ultimele locuri între cele şapte programe prin care România atrage bani europeni. La sfârşitul lunii martie programul de Mediu avea o rată de absorbţie de 3,38%. Similar, programul de finanţare pentru Transport are o rată de absorbţie de 6%. Plăţile pentru niciunul din aceste două programe nu depăşesc 400 mil. euro după primii cinci ani de atras fonduri europene.

  • Guvernul Ponta preia frâiele Ministerului Afacerilor Europene după ce anul trecut cabinetul Emil Boc a oprit pentru şase luni transmiterea de facturi spre rambursare la Bruxelles după ce în urma unui audit au fost descoperite mai multe licitaţii cu probleme în cadrul Programului Operaţional Regional. Mai mult, la începutul acestui an Comisia Europeană a suspendat plăţile pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane ca urmare a descoperirii altor nereguli. Recent Leonard Orban a anunţat că şi alte programe sunt în pericol de a fi suspendate ca urmare a altor nereguli.

Ministerul Transporturilor

  • Autostrada Bucureşti-Ploieşti, alternativă la DN 1, cea mai aglomerată şosea din România, ar trebui să fie gata la 15 mai (mai puţin o porţiune de circa 6 kilometri pe sensul de mers dinspre Bucureşti spre Ploieşti), deşi în ultimele luni Ministerul Transporturilor şi guvernul au anunţat mai multe termene de finalizare, printre care decembrie 2011 sau aprilie 2012. Noul ministru al transporturilor trebuie să vegheze ca inaugurarea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti să se facă luna aceasta şi să îi sancţioneze pe constructorii din vina cărora lucrările au întârziat.

  • O altă autostradă pe care noul ministru al transporturilor va trebui să taie panglica la începutul acestei veri este porţiunea dintre Cernavodă şi Constanţa de pe Autostrada Soarelui. În iunie-iulie va fi gata întregul tronson de 31 km dintre Medgidia şi Constanţa, după ce anul trecut au fost puşi în funcţiune circa 14,5 kilometri. Tot în vară, ar urma să fie finalizată şi centura Constanţei la standard de autostradă, cu o lungime de 21,8 km, dintre care 8,5 km au fost deschişi traficului anul trecut. De o "semi-inaugurare" va avea parte tronsonul Cernavodă-Medgidia, în contextul în care cei 20,5 km ai şoselei vor fi deschişi în iulie, dar pe câte o singură bandă pe sens.

  • Una dintre cele mai importante provocări ale noului ministru al transporturilor va fi vânzarea unor pachete de acţiuni în cadrul Tarom şi CFR Marfă. Oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni prin care statul îşi propune să vândă pe bursă 20% din acţiunile Tarom ar putea fi lansată în luna mai, potrivit celor mai recente informaţii, având în vedere că prospectul preliminar a fost aprobat şi mai trebuie să se stabilească doar preţul de vânzare. Guvernul pusese şi CFR Marfă pe lista companiilor pentru care îşi asumase vânzarea unui pachet minoritar de acţiuni. Strategia a fost schimbată însă, mergându-se acum pe varianta unei privatizări totale. CFR Marfă este însă o companie "sensibilă", iar procesul de privatizare va fi extrem de dificil. Privatizarea ar urma să fie gata până la finalul acestui an.

Agricultură

  • Livrarea de energie electrică ieftină pentru irigaţii este un dosar aflat în prezent pe birourile de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Găsirea unei soluţii pentru furnizarea de energie ieftină pentru agricultură este una dintre soluţiile pentru creşterea suprafeţelor irigate pe piaţa locală în condiţiile în care 90% din costul irigaţiilor este acoperit de energie. În prezent pe piaţa agricolă locală sunt irigate numai 350.000 de hectare din totalul de 8,3 milioane.

  • Susţinerea la Bruxelles a poziţiei României în cadrul negocierilor pentru noua Politică Agricolă Comună (valabilă pentru exerciţiul financiar 2014-2020) este un alt dosar. Miza discuţiilor de la Bruxelles pe marginea PAC este alinierea subvenţiilor pe care le primesc producătorii români de cereale şi plante oleaginoase la nivelul celor din economiile vest-europene, triple faţă de cele locale.

  • O altă ţintă pe care noul ministru al Agriculturii trebuie să o aibă în vedere este rata de absorbţie a banilor europeni, în condiţiile în care bugetul din acest an este construit pe baza estimărilor că până la sfârşitul anului în economie vor intra 2,4 miliarde de euro din bani europeni pe linia subvenţiilor directe plătite fermierilor dar şi pe baza proiectelor de investiţii.

Ministerul Afacerilor externe

  • România trebuie să aibă un punct de vedere ferm în ceea ce priveşte situaţia Republicii Moldova. În urmă cu două săptămâni, reprezentantul special al Kremlinului pentru Transnistria, Dmitri Rogozin, spunea că moldovenii trebuie să se decidă dacă sunt moldoveni sau români şi că Transnistria dar şi alte zone ale Republicii Moldova nu vor vrea niciodată să se alipească României.

  • Noul ministru trebuie să urgenteze aderarea la spaţiul Schengen. De altfel, o decizie privind aderarea României la spaţiul Schengen ar urma să fie luată în septembrie, potrivit celor mai recente informaţii, în condiţiile în care ţara noastră aşteaptă de doi ani viza pentru Schengen. Dar chiar dacă ar exista un acord favorabil în acest sens, vor fi deschise doar aeroporturile, problema frontierelor terestre urmând să fie discutată mai târziu. Franţa şi Germania sunt ţările care au cerut, în 2010, amânarea aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen.

  • Noul ministru al afacerilor externe trebuie să arate o deschidere din ce în ce mai mare şi către statele non-UE, în condiţiile în care în prezent cea mai mare parte a schimburilor economice ale României se realizează cu statele europene, care se află într-o situaţie incertă pe fondul crizei.

Ministerul sănătăţii

  • Introducerea cardului de sănătate şi a reţetei electronice. După introducerea sistemului informatic unic integrat (SIUI), informatizarea în sistemul de sănătate ar trebui să continue în luna iunie când urmează să fie introdusă prescripţia electronică (un sistem prin care reţetele printate de medici sunt citite în calculatoarele farmaciilor), iar din august ar trebui să fie distribuit cardul de sănătate (buletinul pacientului în raport cu medicul).

  • Legea sănătăţii. Prima pe agenda de lucru a noului ministru ar trebui să fie legea sănătăţii, în condiţiile în care un prim capitol, cel referitor la spitale, este deja în dezbatere publică, iar restul era aşteptat până la finalul lunii aprilie. Cum pacienţii sunt tot mai nemulţumiţi de serviciile pe care le primesc în sistemul de stat şi se pune problema atragerii de noi sume în sănatate, devine clar că este nevoie de o nouă lege.

  • Institutul Cantacuzino. Singurul producător de vaccinuri din România, Institutul Cantacuzino, care livrează doze la preţuri reduse, are oprită linia de producţie a vaccinului gripal, vaccin care reprezintă un interes de siguranţă naţională. Nu este pentru prima dată când Institutul se confruntă cu probleme, după ce în 2010, nou-născuţii au ieşit timp de mai multe luni din spital nevaccinaţi.

Ministerul dezvoltării şi turismului

  • Ordin de începere a lucrărilor la contractele semnate în cadrul PNDI. Pentru proiectul prioritar 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local au fost încheiate patru contracte de lucrări în valoare de 2,9 miliarde lei (660 mil. euro) pentru judeţele Arad, Bihor, Prahova, Ilfov, Giurgiu, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Buzău şi Vrancea şi au fost atribuite, urmând să fie semnate alte patru contracte de lucrări în valoare 1,27 miliarde lei. Guvernul a decis redimensionarea PNDI, prin limitarea la maximum un miliard lei (227 mil. euro) a sumei care poate fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestui program, fiind luate în calcul doar lucrările deja începute.

  • Finalizarea locuinţelor pentru tineri prin ANL. Până la finalul acestui an obiectivul este să se finalizeze lucrările de construcţie la 1.840 de locuinţe pentru tineri prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL). Acestea sunt în curs de dezvoltare, potrivit oficialilor MDRT. Anul trecut au fost construite 1.785 de locuinţe pentru tineri. În 2010, Elena Udrea, fostul ministru al MDRT, anunţa că se vor construi 100.000 de locuinţe pentru tineri în câţiva ani.

  • Clarificarea situaţiei la Compania Naţională de Investiţii (CNI). Potrivit unui proiect de lege iniţiat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), CNI este interesată să-şi extindă activitatea şi să deruleze proiecte pentru investitorii privaţi, pe lângă lucrările publice, CNI a fost înfiinţată în 2001, funcţionează sub autoritatea MDRT şi execută programe ai căror principali beneficiari sunt autorităţile publice locale.

  • Finalizarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii turistice. Dezvoltarea infrastructurii turistice necesare organizării în România, pe Valea Prahovei, a Festivalului Olimpic al Tineretului European - FOTE, care va avea loc în în februarie 2013. Alte priorităţi în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii turistice sunt reabilitarea drumurilor judeţene şi locale care duc spre zone turistice din ţară, dezvoltarea reţelelor de apă, lucrări la sisteme de canalizare şi epurare a apelor.

AFACERI DE LA ZERO