Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Rene van der Linden, a solicitat, ieri, intr-un discurs tinut in fata senatorilor si deputatilor, ca Parlamentul de la Bucuresti sa investigheze acuzatiile referitoare la existenta unor centre de detentie CIA pe teritoriul Romaniei.
"Vreau sa folosesc aceasta ocazie pentru a solicita Parlamentului dumneavoastra sa investigheze aceste acuzatii, in cooperare completa cu Consiliul Europei, Adunarea Parlamentara si alte organisme interna-tionale", a mentionat van der Linden.
Vizita presedintelui APCE a fost prilejuita de ocazia reuniunii, la Bucuresti, a Biroului si a Comisiei Permanente a acestui for, care pregatesc preluarea pentru urmatoarele sase luni, de catre Romania, a presedintiei Comitetului ministrilor.
Solicitarea lui van der Linden nu este insa imperativa, el precizand ulterior ca este la latitudinea Parlamentului roman sa faca o ancheta in acest sens.
Potrivit regulamentelor Senatului si Camerei Deputatilor, conducerile Camerelor pot solicita constituirea comisiilor de ancheta - a unei Camere sau comuna, cu o componenta in functie de algoritmul politic.
Interventia presedintelui APCE vine la o zi dupa ce secretarul general al acestui for, Terry Davis, a anuntat ca va deschide o ancheta oficiala privind detentia sau transferul secret al unor suspecti teroristi in mai multe tari membre, in urma actiunii unor agentii straine.
Conform comunicatului Consiliului Europei, Davis a solicitat explicatii daca incepand de la 1 ianuarie 2002 pana in prezent vreo persoana cu functie oficiala din cele 45 de tari membre a fost implicata - prin actiune directa sau prin omisiune - in privarea de libertate sau transportul unui detinut, la cererea unei agentii straine. De asemenea, guvernele trebuie sa informeze daca in tarile lor se desfasoara sau au fost deja incheiate anchete oficiale in acest sens.
Tarilor membre li se cere, daca este cazul, sa precizeze daca astfel de abuzuri au fost comise "de catre agentii straine" sau "la instigarea acestora".
Davis se afla la Bucuresti si urma sa fie primit ieri seara la Cotroceni de catre presedintele Traian Basescu. Seful statului roman a negat acuzatiile din presa referitoare la inchisorile CIA. Suspiciunile lansate pe aceasta tema nu au o baza reala, a spus miercuri-seara presedintele.
"Cum ar putea accepta Romania pe teritoriul sau teroristi Al-Quaida care sa fie anchetati de reprezentanti ai altor state si nu de anchetatori romani?", s-a intrebat retoric seful statului. De asemenea, el a reamintit faptul ca autoritatile romane sunt dispuse sa puna la dispozitia presei si a oricaror comisii de ancheta zonele suspecte in aceasta privinta.
O ancheta pentru lamurirea acestui scandal ar putea fi deschisa in Portugalia, tara despre care presa a dezvaluit ca a permis tranzitul mai multor avioane "suspecte" ale CIA. Ministerul de Externe studiaza posibilitatea declansarii unei anchete in privinta presupuselor escale ale unor avioane CIA in Portugalia.
Linden: Coruptia va submineaza guvernarea
In discursul sau, Rene van der Linden le-a mai atras atentia parlamentarilor romani ca trebuie sa actioneze imediat pentru a raspunde criticilor UE, aduse in ultimul raport de monitorizare. "Trebuie sa fiti mai fermi in privinta reformei, sa nu faceti com-promisuri in privinta coruptiei daca vreti sa dovediti ca Romania este o democratie adevarata. Doar atunci veti putea linisti temerile din Europa", a afirmat oficialul european. El a precizat ca fenomenul coruptiei este o amenintare care continua sa submineze buna guvernare, functionarea institutiilor democratice si a statului de drept in Romania. "Coruptia a dus la pierderea increderii cetatenilor romani in proprii lideri politici, institutii publice si autoritati. Aceasta risca sa puna in pericol eforturile dumneavoastra de a consolida institutiile democratice si de a ajunge la statutul de membru al UE in 2007", a subliniat van der Linden. El a adaugat ca lupta impotriva coruptiei poate suferi un esec daca nu exista un sistem judiciar independent si a apreciat ca parlamentarii trebuie sa fie un exemplu in lupta impotriva coruptiei, trebuind sa dea o declaratie corespunzatoare a surselor de venit si a conflictelor potentiale de interese. "Nimeni nu trebuie sa fie imun impotriva urmaririi, indiferent de pozitia pe care o detine. Niciodata imunitatea parlamentara nu trebuie sa insemne imunitate in general", a adaugat oficialul european.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
