• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.5448
  • Leu / USD4.3202
Politică

Cu o jonglerie de politică externă în Balcani, Macron a izolat Franţa în UE şi a adus pe scena mare a circului european rebelii iliberali, în frunte cu Ungaria

Cu o jonglerie de politică externă în Balcani, Macron a izolat Franţa în UE şi a adus pe scena mare a circului european rebelii iliberali, în frunte cu Ungaria

Preşedintele Franţei EMMANUEL MACRON salutându-se cu premierul Ungariei VIKTOR ORBAN

Autor: Bogdan Cojocaru

17 oct 2019 2462

Umbrită de Brexit, perceput ca fiind cea mai arzătoare temă a summitului UE de joi şi vineri, a stat o altă problemă a UE: un pas spre o nouă lărgire prin demararea discuţiilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania.

Preşedintele Franţei Emmanuel Macron, adeptul unei Europe cu două sau chiar trei viteze, a venit la summit după ce cu câteva zile înainte s-a opus pornirii discuţiile pentru extinderea UE, mergând astfel contra consensului european, iar statele din Grupul de la Vişegrad, considerate rebelele iliberale ale Uniunii, au profitat pentru a poza în apărătorii posibililor nou-veniţi.

Situaţia subliniază zonele de ruptură din interiorul UE: în timp ce Marea Britanie se pregăteşte să plece din Uniune, Franţa intră în antagonism cu Ungaria şi Polonia, refuzând să deschidă uşa unor noi membri. Apoi, UE pare şi mai fragmentată dacă sunt luate în considerare tendinţele de îndepărtare din interiorul nucleului UE Franţa-Germania şi faptul că ambiţiile Parisului pentru un buget al zonei euro se lovesc de zidul hanseatic - de rezistenţa noii Ligi Hanseatice, formată din statele nordice excedentare cărora li se alătură Irlanda, după cum scrie Politico.

Summitul de joi şi vineri este „unul foarte neobişnuit deoarece o mulţime de probleme majore au venit nerezolvate“, a explicat înainte de începerea discuţiilor un diplomat al UE. „Singura certitudine este începerea summitului.“ Macron a venit la summit cu mândria rănită, candidatul ales de el pentru un post de comisar european fiind respins de Parlamentul European - afront pentru care francezul dă vina pe nemţoaica Ursula von der Leyen, preşedintele ales al Comisiei Europene, pe care el a susţinut-o pentru acest post. Noua şefă a Comisiei este o apropiată a cancelarului german Angela Merkel. Că a susţinut-o pe Von der Leyen se laudă şi premierul Ungariei Viktor Orban, dar şi lui Parlamentul l-a respins un candidat, pe Laszlo Trocsanyi, un apropiat al premierului maghiar. Lui Trocsanyi ar fi trebuit să-i revină poziţia de comisar pentru extindere. Mulţi au răsuflat uşuraţi atunci. UE a pus statul de drept în rolul central al procesului de extindere şi în strategia din 2018 Comisia a notat că toate statele din regiune prezintă elemente de stat capturat. Ungaria lui Orban provoacă temeri mari în acest sens. Primul răspuns al Budapestei la respingerea lui Trocsanyi a fost unul critic, iar guvernul maghiar a arătat spre sprijinul pe care-l dă extinderii, notează Balkan Insight. Ungaria a fost un susţinător puternic al aducerii statelor din Balcanii de Vest mai aproape de UE sau chiar în UE. Refuzul lui Macron de a vota la începutul acestei săptămâni pentru demararea discuţiilor privind aderarea Albaniei şi Macedoniei de Nord i-a dat lui Orban prilejul de a-şi reconstrui onoarea. Oficiali din Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia s-au întâlnit miercuri, înainte de summit, cu reprezentanţi ai Macedoniei de Nord în încercarea de a mări presiunile asupra Franţei. Liderii V4 i-au trimis o scrisoare preşedintelui Consiliului Europei, polo­nezul Donald Tusk, în care i-au cerut să dezamorseze impasul şi l-au acuzat pe Macron de subminarea „Comisiei geopolitice“ a Ursulei von der Leyen.

„Întârzierea şi mai mult a unei decizii pozitive va cauza o accentuare serioasă a instabilităţii din regiune şi va limita mult capacitatea noastră de a avea un rol activ în propria noastră vecinătate“, se arată în documentul citat. Miercuri, un diplomat din V4 a recunoscut că opoziţia franceză este puţin probabil să se schimbe.

Macron şi-a explicat decizia prin faptul că Albania şi Macedonia de Nord nu şi-au făcut toate temele la capitolul reforme. Insistenţele V4 pentru extinderea UE, mai ales în Balcani, ar putea ascunde mai mult decât simplă bunăvoinţă. În aceste insistenţe se remarcă în special Ungaria. Agenda de extindere a Budapestei cu greu poate înlătura suspiciunea că, având în vedere legăturile apropiate cu actuali şi foşti lideri autoritari din regiune cum ar fi preşedintele Serbiei Aleksandar Vucic, fost ministru de informaţii al dictatorului Slobodan Miloşevici, care a jucat un rol central în războaiele iugoslave şi din Kosovo, şi fostul premier macedonean Nikola Gruevski, condamnat în ţara la închisoare pentru corupţie, scopul este creşterea greutăţii iliberalismului în UE.

De altfel, guvernul Orban a obstrucţionat agenda UE în Balcani. În timp ce majoritatea statelor membre ale UE au susţinut acordul Prespa care a pus capăt unei dispute îndelungate între Macedonia de Nord şi Grecia privind numele primei ţări, Orban a făcut presiuni contra acestuia.

Partidul lui Gruevski, personaj din cauza căruia Orban a cauzat un scandal dimplomatic, a fost un oponent agresiv al acordului - de care depindea procesul de aderare. În noiembrie 2018, Ungaria nu doar că i-a oferit azil lui Gruevski, urmărit de justiţia macedoneană, ci l-a şi ajutat pe acesta, prin intermediul ambasadei sale, să scape şi să ajungă cu maşină oficială pe teritoriul ungar, notează Deutsche Welle. Paşaportul lui Gruevski fusese reţinut de autorităţile ţării sale, dar el a primit, ultrarapid, permis de trecere de la autorităţile maghiare. El a trecut prin Serbia şi Muntenegru în maşini ale misiunii diplomatice ungare însoţit de personal al ambasadei ungare. Celor uimiţi de cascadoria Budapestei, Orban le-a oferit o explicaţie detaliată. „Trebuie să ne tratăm aliaţii cu respect“, a spus el, menţionând că Gruevski era unul dintre puţinii politicieni care l-au sprijinit în chestiunea migraţiei construind garduri pentru a opri fluxurile de oameni. Orban a adăugat că aceleaşi forţe care sprijină migraţia se opun cererii de azil a macedoneanului - este vorba de instituţii şi politicieni finanţaţi de George Soros cărora Gruevski le este duşman. Premierul maghiar a mai spus că secţia specială de procurori care l-a acuzat pe Gruevski, condamnat la  doi ani de închisoare, a fost creată cu sprijinul puternic al UE. Pentru Orban, fostul premier macedonean este un aliat ideologic important, care l-a inspirat, spre exemplu în campania „Opriţi-l pe Soros“, şi un simbol al politicilor antimigraţie, scrie EUobserver.

 

Prin refuzul său, Macron a pus Franţa în situaţia ciudată de a face front separat împotriva restul UE. Cele mai multe state, inclusiv Germania, au acceptat pornirea discuţiilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord. Unele cer, cel mult, tratarea separat a Macedoniei de Albania. Unii observatori spun că Parisul a adoptat această poziţie pentru a-şi întări puterea de negociere în faţa Berlinului în alte chestiuni. Însă, după cum scrie ziarul belgian Le Soir, „Ambiţiile geopoliticie ale UE s-au împotmolit în Balcani“. Iar în regiune îşi promovează interesele din ce în ce mai energic alte forţe, cum ar fi Rusia, China şi chiar Turcia.

 
 
Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri: 4.7627
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri: 4.3164
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri: 5.5297
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: 4.3386