Conjunctura europeana obliga autoritatile de la Bucuresti sa puna un accent sporit atåt pe pregatirile interne, dar mai ales pe activitatea de lobby in statele membre, afirma ministrul integrarii Ene Dinga.
Intr-un interviu acordat Ziarului Financiar Ene Dinga afirma ca multe dintre pozitiile a??neprietenoasea?? fata de Romånia ale unor responsabili europeni se datoreaza faptului ca ei nu primesc destule explicatii referitoare la procesul de aderare.
a??Acest lucru inseamna ca, de acum inainte, va trebui sa avem un lobby nemijlocit, de pilda prin intermediul parlamentarilor care vor merge, ca observatori, la Parlamentul European. Acestia trebuie sa produca nu doar informatii, ci si explicatii pe probleme spinoase - coruptia, situatia justitiei, ba chiar in problema reducerii fiscalitatii, o situatie care, dat fiind conjunctura economica, produce multa emotie in Occidenta??, afirma ministrul.
In ultimele luni, in tarile UE, s-au facut observatii legate nu doar de pregatirile de aderare, dar si fata de pachetul financiar pe care il primeste Romånia.
Dincolo de aspectele care ar putea fi reprosate Romåniei, ramåne, totusi, un aspect care nu trebuie scapat din vedere, opineaza ministrul: a??Romånia trebuie sa se bucure de solidaritate, inclusiv economica, pentru a putea contribui, apoi, la prosperitatea Uniunii Europenea??.
Prin Tratatul de aderare, Romåniei i se ofera, intre 2007 si 2009, un pachet financiar de peste 11 miliarde de euro, dar Parlamentul European care are un cuvånt de spus in chestiunea bugetului UE a evocat, in aprilie, ipoteza reducerii asistentei pentru Romånia si Bulgaria pentru urmatoarea perioada, adica 2009-2013. In disputa a intrat si Comisia Europeana si presedintia luxemburgheza a UE.
Dupa votul negativ acordat Constitutiei europene in Franta si Olanda, prioritatea absoluta a presedintiei luxemburgheze a devenit incheierea, la summit-ul de la 16 si 17 iunie, a unui acord bugetar intre sefii celor 25 de state membre.
Negocierile se anunta dificile, mai ales pentru ca cele sase state care contribuie net la bugetul european (Germania, Marea Britanie, Olanda, Franta, Suedia si Austria) doresc sa plafoneze finantele comunitare, in perioada 2007- 2013, la aproximativ 815 miliarde de euro, suma mai mica decåt cea solicitata de Executivul de la Bruxelles (1.000 de miliarde de euro).
In aceste conditii, finantarea pentru Romånia, intre 2009 si 2013, ar putea fi diminuata, iar Bucurestiul pare ca este cu måinile legate.
a??Romånia trebuie sa-si faca o strategie pentru a-si apara propriile-i interese pentru ca UE este o uniune de state care se asisteaza reciproc, dar care decid pe baza de compromisa??, spune Ene Dinga.
In privinta fondurilor care vin de la UE prin programele de preaderare, ministrul afirma ca rata lor de contractare este de 94%, pentru programele derulate prin intermediul Ministerului Integrarii. Ministrul face insa o precizare importanta. Esential nu este atåt rata de contractare cåt cea de absorbtie a fondurilor.
a??Din pacate, daca nu vom asigura o rata de absorbtie substantiala si cu caracter de permanenta, exista riscul ca Parlamentul European si Comisia Europeana sa ne reduca alocatiile financiare si sa le redirectioneze spre alte tari. Asadar, trebuie sa avem o rata mare nu doar de contractare, ci si de cheltuire. E posibil sa contractam, dar proiectele sa nu fie bune, sa fie noneligibile ca urmare a conflictului de interese, iar contractele sa fie reziliate. Atunci trebuie sa dam banii inapoi, iar rata efectiva de absorbtie va fi mai mica. Ar fi o nenorocire sa pierdem bani nerambursabili in acest fel si sa periclitam modernizarea Romånieia??, spune ministrul.
Referindu-se la pregatirile de aderare, Ene Dinga afima ca Romånia este in grafic si nu are de gånd sa intårzie.
El admite ca trebuie acordata multa atentie modului de acordare a ajutoarelor de stat, combaterii coruptiei (a??Comisia spune ca, daca nu dam ca-zuri concrete, inseamna ca nu implementam legislatia UEa??) si reformei in justitie. El admite insa ca exista rezistenta in sistem a??din partea anumitor structuri care, in mod natural, isi apara interesele si, poate, si filosofiaa??.
a??Dar sper sa putem gasi un modus vivendi. Cea mai importanta reforma pe care Romånia o are de facut este independenta justitiei care poate garanta lupta impotriva coruptieia??, adauga ministrul.
In privinta ajutoarelor de stat, obligatoriu este notificarea lor Con-siliului Concurentei care evalueaza daca este vorba despre un ajutor ilegal sau nu. Dar ar putea interveni si scapari, de pilda ministerele sau alte institutiii sa nu notifice Consiliului acordarea ajutoarelor. Pentru a elimina o parte din risc, Guvernul cere el insusi Consiliului Concurentei un aviz prealabil atunci cånd este trecut un proiect de act normativ care se refera la interventii guvernamentale de natura facilitatilor, spune ministrul integrarii.
Riscul pe aceasta zona este mare, afirma Dinga, intrucåt acordarea chiar si a unui singur ajutor de stat ilegal poate conduce la amånarea cu un an a aderarii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
