Ratificarea de catre Germania a aderarii Romaniei la UE nu va fi posibila decat daca administratia de la Bucuresti va corecta neregulile semnalate de rapoartele Uniunii Europene, sustine purtatorul de cuvant pentru afaceri europene al crestin-democratilor germani, Peter Hintze, citat de site-ul Internet Novinite.com.
Saptamana trecuta, Parlamentul European s-a pronuntat in favoarea semnarii Tratatului de aderare cu Romania si cu Bulgaria. Acordul Parlamentului deschide calea semnarii Tratatului, la 25 aprilie. Dupa acest pas, documentul trebuie ratificat de parlamentele nationale ale celor 25 de membri ai UE. Un singur esec ar conduce la blocarea procesului de extindere. Sustinerea opozitiei germane, in Parlamentul de la Berlin, pentru Tratatul de aderare a Romaniei este cruciala, avand in vedere ca este nevoie de o majoritate de cel putin doua treimi pentru ca documentul sa fie ratificat. Social-democratii, la putere, nu dispun in Parlament de aceasta majoritate.
De altfel, crestin-democratii germani au avut obiectii si in timpul votului din Parlamentul European, fata de aderarea Romaniei. Eurodeputatii crestin-democrati din Germania (reuniti in grupul Partidul Popular European, din Parlamentul European) au fost cei mai critici la adresa Romaniei. Ei au invocat, la un moment dat, si ipoteza amanarii votului, motivand ca nu cunosc, in detaliu, costurile financiare ale extinderii. Compromisul la care s-a ajuns a fost ca, alaturi de Consiliul Uniunii Europene si de Comisie, Parlamentul sa fie implicat in evaluarea ajutoarelor europene pe care le va primi Romania si Bulgaria.
Ministrul bulgar pentru afaceri europene, Meglena Kuneva, a declarat, recent, ca acest lucru inseamna reducerea pachetului financiar acordat celor doua tari, pentru perioada 2007-2009, de la 16, 2 miliarde de euro, la doar 4,5 miliarde de euro, intrucat doar aceasta suma are acoperire bugetara in bugetul UE. Ieri, negociatorul-sef al Romaniei a declarat ca aceste sume (11 mld. euro pentru Romania si 6,1 mld. euro pentru Bulgaria) nu vor fi puse in discutie. Vor fi reevaluate sumele acordate dupa 2009, a spus Orban.
Primele semnale de euroscepticism
Pe de alta parte euroscepticismul incepe sa-si faca loc si in Romania. Aproape 85% din romani se declara in favoarea integrarii in UE, dar ponderea celor care care cred ca viata lor va fi mai buna dupa aceea este sub 50%, potrivit Barometrului de opinie realizat de Institutul pentru Libera Initiativa (ILI) in colaborare cu Centrul de Sociologie Urbana si Regionala CURS. "Tinand cont de procentul de 10% care nu agreeaza ideea integrarii, la care se adauga cei care cred ca viata lor se va schimba in rau dupa aderare, obtinem primele indicii despre un posibil viitor grup al euroscepticilor", a declarat ieri Adina Valcan, directorul ILI. Barometrul a mai aratat ca mai mult de jumatate din repondenti considera ca Romania trebuie sa faca reforme cat mai repede pentru a se integra in 2007, in timp ce 34% sustin ca reformele trebuie facute gradual, chiar si cu riscul amanarii integrarii. In opinia celor care au participat la sondaj, coruptia este, de departe, principalul obstacol care ar putea duce la amanarea integrarii. Romanii nu par la fel de ingrijorati de problemele economice. "Modul de functionare a economiei", "nerespectarea angajamentelor asumate" sau "slaba competitivitate a intreprinderilor romanesti" au fost raspunsuri selectate de un numar mai redus de repondenti. miruna.lebedencu@zf.ro ; iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
